Cine sunt oligarhii ruși cărora Londra „le strânge lanțul la gât”. Printre ei, fostul partener de judo al lui Putin

Cinci bănci și trei miliardari ruși se află pe lista de sancțiuni anunțată de guvernul britanic după ce Putin a recunoscut independența Donețk și Luhansk și a dat și ordin trupelor ruse să intre în teritoriile separatiste din Ucraina pentru a asigura „menținerea păcii”. Gennadiy Timchenko și frații Boris și Arkady Rotenberg vor avea toate activele din Marea Britanie înghețate prin decizia guvernului britanic.

De asemenea, băncile rusești Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și Black Sea Bank vor primi aceleași sancțiuni, ca urmare unui pachet despre care premierul Boris Johnson a declarat că este doar începutul și va fi urmat de altele.

Gennadiy Timchenko

Gennadiy Timchenko, între cei mai bogați 100 de oameni din lume Timchenko este acționar major al Băncii „Rossiya”, unul din principalii investitorii în Grupul Național Media, care sprijină politica rusă de destabilizare a Ucrainei, potrivit acuzațiilor aduse de guvernul britanic. În urma anexării Crimeei, Banca „Rossiya” și-a extins sucursalele bancare și furnizarea de asigurări și investiții în Crimeea și Sevastopol. De asemenea, banca a sprijinit activitățile militare și a contribuit la construirea infrastructurii pentru deplasarea cu ușurință prin peninsulă. În impunerea sancțiunilor, Trezoreria britanică subliniază că Banca „Rossiya” a sprijinit consolidarea Crimeei în Federația Rusă prin integrarea sistemului financiar, în urma anexării ilegale a peninsulei Crimeea. Prin urmare, Timchenko a fost implicat prin oferirea de sprijin și prin promovarea politicilor și acțiunilor de destabilizare a Ucrainei, inclusiv prin amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și independenței Ucrainei.

Potrivit Forbes, Timchenko are o avere de 23,5 milarde de dolari, fiind printre primii 100 cei mai bogați oameni din lume. Gennady Timchenko deține participații în diverse companii rusești, inclusiv compania de gaze Novatek și producătorul petrochimic Sibur Holding.

În vârstă de 69 de ani, el este unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia și are legături strânse cu președintele Vladimir Putin. Din acest motiv, a fost pus pe lista de sancțiuni a Statelor Unite încă din 2014. Timchenko și-a vândut participația la compania Gunvor partenerului Torbjörn Törnqvist în 2014, cu o zi înainte de a fi pus pe lista de sancțiuni. El rămâne președintele ligii naționale de hochei ruse KHL și este președintele clubului de hochei SKA Saint-Petersburg.

Arkady Rotenberg

Arkady Rotenberg, prietenul și fostul partener de judo al liderului de la Kremlin În vârstă de 70 de ani, Arkady Rotenberg are o avere de 3,4 miliarde de dolari, potrivit Forbes. El este fostul partener de antrenamente de judo al lui Vladimir Putin. La sfârșitul anilor 2000, Arkady Rotenberg a devenit proprietarul SGM Group și Mostotrest, acum două dintre cei mai mari companii de construcții din Rusia. Ambele companii au fost vizate de sancțiunile UE în 2018 din cauza participării lor la construcția podului care leagă Rusia de Crimeea.

În 2019, a vândut SGM Group unei filiale Gazprom și a fost de acord să-și transfere acțiunile Mostotrest într-o societate mixtă cu Vnesheconombank, deținută de statul rus. Un mare împătimit de hochei pe gheață, Rotenberg încă joacă cu Putin și este președintele consiliului executiv al Federației Ruse de Hochei pe gheață. El deține o participație indirectă la aeroportul Sheremetyevo, lângă Moscova.

În 2021, Rotenberg s-a autodenumit proprietarul unui complex imens de clădiri de pe coasta Mării Negre, pe care opozantul rus Alexei Navalnîi l-a numit „palatul lui Putin”.

Boris Rotenberg, coproprietar al unei bănci afiliate guvernului Rusiei

Boris Rotenberg și fratele său mai mare, Arkady, sunt coproprietari ai SMP Bank, o entitate afiliată guvernului Rusiei, care derulează afaceri în sectorul financiar, sector de importanță strategică pentru guvernul de la Moscova, punctează guvernul britanic. Cei doi sunt apropiați de președintele rus Vladimir Putin, motiv pentru care au avut activele înghețate în SUA încă din 2014. Trezoreria SUA a susținut că Putin le-a acordat miliarde de dolari în contracte cu Gazprom și pentru Jocurile Olimpice de la Soci.
Spre deosebire de Arkady, Boris nu a fost supus sancțiunilor Uniunii Europene pentru că are cetățenie finlandeză. În 2018, Forțele de Apărare finlandeze i-au interzis însă lui Rotenberg să construiască o pensiune pe amplasamentul său, deoarece aceasta se află în apropierea unei baze militare.

Boris este vicepreședintele Federației Ruse de Judo. El sponsorizează Proiectul SMP Racing, care sprijină tinerii piloți de curse ruși. În vârstă de 65 de ani, Boris Rotenberg are, potrivit Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari.

#oligarhi rusi #sanctiuni #bănci #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.