Cine sunt oligarhii ruși cărora Londra „le strânge lanțul la gât”. Printre ei, fostul partener de judo al lui Putin

Cinci bănci și trei miliardari ruși se află pe lista de sancțiuni anunțată de guvernul britanic după ce Putin a recunoscut independența Donețk și Luhansk și a dat și ordin trupelor ruse să intre în teritoriile separatiste din Ucraina pentru a asigura „menținerea păcii”. Gennadiy Timchenko și frații Boris și Arkady Rotenberg vor avea toate activele din Marea Britanie înghețate prin decizia guvernului britanic.

De asemenea, băncile rusești Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și Black Sea Bank vor primi aceleași sancțiuni, ca urmare unui pachet despre care premierul Boris Johnson a declarat că este doar începutul și va fi urmat de altele.

Gennadiy Timchenko

Gennadiy Timchenko, între cei mai bogați 100 de oameni din lume Timchenko este acționar major al Băncii „Rossiya”, unul din principalii investitorii în Grupul Național Media, care sprijină politica rusă de destabilizare a Ucrainei, potrivit acuzațiilor aduse de guvernul britanic. În urma anexării Crimeei, Banca „Rossiya” și-a extins sucursalele bancare și furnizarea de asigurări și investiții în Crimeea și Sevastopol. De asemenea, banca a sprijinit activitățile militare și a contribuit la construirea infrastructurii pentru deplasarea cu ușurință prin peninsulă. În impunerea sancțiunilor, Trezoreria britanică subliniază că Banca „Rossiya” a sprijinit consolidarea Crimeei în Federația Rusă prin integrarea sistemului financiar, în urma anexării ilegale a peninsulei Crimeea. Prin urmare, Timchenko a fost implicat prin oferirea de sprijin și prin promovarea politicilor și acțiunilor de destabilizare a Ucrainei, inclusiv prin amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și independenței Ucrainei.

Potrivit Forbes, Timchenko are o avere de 23,5 milarde de dolari, fiind printre primii 100 cei mai bogați oameni din lume. Gennady Timchenko deține participații în diverse companii rusești, inclusiv compania de gaze Novatek și producătorul petrochimic Sibur Holding.

În vârstă de 69 de ani, el este unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia și are legături strânse cu președintele Vladimir Putin. Din acest motiv, a fost pus pe lista de sancțiuni a Statelor Unite încă din 2014. Timchenko și-a vândut participația la compania Gunvor partenerului Torbjörn Törnqvist în 2014, cu o zi înainte de a fi pus pe lista de sancțiuni. El rămâne președintele ligii naționale de hochei ruse KHL și este președintele clubului de hochei SKA Saint-Petersburg.

Arkady Rotenberg

Arkady Rotenberg, prietenul și fostul partener de judo al liderului de la Kremlin În vârstă de 70 de ani, Arkady Rotenberg are o avere de 3,4 miliarde de dolari, potrivit Forbes. El este fostul partener de antrenamente de judo al lui Vladimir Putin. La sfârșitul anilor 2000, Arkady Rotenberg a devenit proprietarul SGM Group și Mostotrest, acum două dintre cei mai mari companii de construcții din Rusia. Ambele companii au fost vizate de sancțiunile UE în 2018 din cauza participării lor la construcția podului care leagă Rusia de Crimeea.

În 2019, a vândut SGM Group unei filiale Gazprom și a fost de acord să-și transfere acțiunile Mostotrest într-o societate mixtă cu Vnesheconombank, deținută de statul rus. Un mare împătimit de hochei pe gheață, Rotenberg încă joacă cu Putin și este președintele consiliului executiv al Federației Ruse de Hochei pe gheață. El deține o participație indirectă la aeroportul Sheremetyevo, lângă Moscova.

În 2021, Rotenberg s-a autodenumit proprietarul unui complex imens de clădiri de pe coasta Mării Negre, pe care opozantul rus Alexei Navalnîi l-a numit „palatul lui Putin”.

Boris Rotenberg, coproprietar al unei bănci afiliate guvernului Rusiei

Boris Rotenberg și fratele său mai mare, Arkady, sunt coproprietari ai SMP Bank, o entitate afiliată guvernului Rusiei, care derulează afaceri în sectorul financiar, sector de importanță strategică pentru guvernul de la Moscova, punctează guvernul britanic. Cei doi sunt apropiați de președintele rus Vladimir Putin, motiv pentru care au avut activele înghețate în SUA încă din 2014. Trezoreria SUA a susținut că Putin le-a acordat miliarde de dolari în contracte cu Gazprom și pentru Jocurile Olimpice de la Soci.
Spre deosebire de Arkady, Boris nu a fost supus sancțiunilor Uniunii Europene pentru că are cetățenie finlandeză. În 2018, Forțele de Apărare finlandeze i-au interzis însă lui Rotenberg să construiască o pensiune pe amplasamentul său, deoarece aceasta se află în apropierea unei baze militare.

Boris este vicepreședintele Federației Ruse de Judo. El sponsorizează Proiectul SMP Racing, care sprijină tinerii piloți de curse ruși. În vârstă de 65 de ani, Boris Rotenberg are, potrivit Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari.

#oligarhi rusi #sanctiuni #bănci #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.