Cine sunt oligarhii ruși cărora Londra „le strânge lanțul la gât”. Printre ei, fostul partener de judo al lui Putin

Cinci bănci și trei miliardari ruși se află pe lista de sancțiuni anunțată de guvernul britanic după ce Putin a recunoscut independența Donețk și Luhansk și a dat și ordin trupelor ruse să intre în teritoriile separatiste din Ucraina pentru a asigura „menținerea păcii”. Gennadiy Timchenko și frații Boris și Arkady Rotenberg vor avea toate activele din Marea Britanie înghețate prin decizia guvernului britanic.

De asemenea, băncile rusești Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și Black Sea Bank vor primi aceleași sancțiuni, ca urmare unui pachet despre care premierul Boris Johnson a declarat că este doar începutul și va fi urmat de altele.

Gennadiy Timchenko

Gennadiy Timchenko, între cei mai bogați 100 de oameni din lume Timchenko este acționar major al Băncii „Rossiya”, unul din principalii investitorii în Grupul Național Media, care sprijină politica rusă de destabilizare a Ucrainei, potrivit acuzațiilor aduse de guvernul britanic. În urma anexării Crimeei, Banca „Rossiya” și-a extins sucursalele bancare și furnizarea de asigurări și investiții în Crimeea și Sevastopol. De asemenea, banca a sprijinit activitățile militare și a contribuit la construirea infrastructurii pentru deplasarea cu ușurință prin peninsulă. În impunerea sancțiunilor, Trezoreria britanică subliniază că Banca „Rossiya” a sprijinit consolidarea Crimeei în Federația Rusă prin integrarea sistemului financiar, în urma anexării ilegale a peninsulei Crimeea. Prin urmare, Timchenko a fost implicat prin oferirea de sprijin și prin promovarea politicilor și acțiunilor de destabilizare a Ucrainei, inclusiv prin amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și independenței Ucrainei.

Potrivit Forbes, Timchenko are o avere de 23,5 milarde de dolari, fiind printre primii 100 cei mai bogați oameni din lume. Gennady Timchenko deține participații în diverse companii rusești, inclusiv compania de gaze Novatek și producătorul petrochimic Sibur Holding.

În vârstă de 69 de ani, el este unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia și are legături strânse cu președintele Vladimir Putin. Din acest motiv, a fost pus pe lista de sancțiuni a Statelor Unite încă din 2014. Timchenko și-a vândut participația la compania Gunvor partenerului Torbjörn Törnqvist în 2014, cu o zi înainte de a fi pus pe lista de sancțiuni. El rămâne președintele ligii naționale de hochei ruse KHL și este președintele clubului de hochei SKA Saint-Petersburg.

Arkady Rotenberg

Arkady Rotenberg, prietenul și fostul partener de judo al liderului de la Kremlin În vârstă de 70 de ani, Arkady Rotenberg are o avere de 3,4 miliarde de dolari, potrivit Forbes. El este fostul partener de antrenamente de judo al lui Vladimir Putin. La sfârșitul anilor 2000, Arkady Rotenberg a devenit proprietarul SGM Group și Mostotrest, acum două dintre cei mai mari companii de construcții din Rusia. Ambele companii au fost vizate de sancțiunile UE în 2018 din cauza participării lor la construcția podului care leagă Rusia de Crimeea.

În 2019, a vândut SGM Group unei filiale Gazprom și a fost de acord să-și transfere acțiunile Mostotrest într-o societate mixtă cu Vnesheconombank, deținută de statul rus. Un mare împătimit de hochei pe gheață, Rotenberg încă joacă cu Putin și este președintele consiliului executiv al Federației Ruse de Hochei pe gheață. El deține o participație indirectă la aeroportul Sheremetyevo, lângă Moscova.

În 2021, Rotenberg s-a autodenumit proprietarul unui complex imens de clădiri de pe coasta Mării Negre, pe care opozantul rus Alexei Navalnîi l-a numit „palatul lui Putin”.

Boris Rotenberg, coproprietar al unei bănci afiliate guvernului Rusiei

Boris Rotenberg și fratele său mai mare, Arkady, sunt coproprietari ai SMP Bank, o entitate afiliată guvernului Rusiei, care derulează afaceri în sectorul financiar, sector de importanță strategică pentru guvernul de la Moscova, punctează guvernul britanic. Cei doi sunt apropiați de președintele rus Vladimir Putin, motiv pentru care au avut activele înghețate în SUA încă din 2014. Trezoreria SUA a susținut că Putin le-a acordat miliarde de dolari în contracte cu Gazprom și pentru Jocurile Olimpice de la Soci.
Spre deosebire de Arkady, Boris nu a fost supus sancțiunilor Uniunii Europene pentru că are cetățenie finlandeză. În 2018, Forțele de Apărare finlandeze i-au interzis însă lui Rotenberg să construiască o pensiune pe amplasamentul său, deoarece aceasta se află în apropierea unei baze militare.

Boris este vicepreședintele Federației Ruse de Judo. El sponsorizează Proiectul SMP Racing, care sprijină tinerii piloți de curse ruși. În vârstă de 65 de ani, Boris Rotenberg are, potrivit Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari.

#oligarhi rusi #sanctiuni #bănci #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”