Cine sunt și unde au muncit candidații care vor în consiliul cu salarii grase de la Moldovagaz

Ministerul Energiei a publicat CV-urile și conceptul privind viziunea de dezvoltare a întreprinderii ale cinci din cei șapte câștigători (care și-au dat acceptul) ai concursului pentru funcția de membru al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”.

Astfel, Dorin Junghietu care a acumulat cel mai mare punctaj lucrează până în prezent șef departament tehnic la o companie de import din Kazahstan KPO KEP1 Project / SICIM Kazakhstan LLP | Aksai, Kazakhstan. Din august până în martie 2023 a muncit la o companie petrolieră din Emiratele Arabe, OTTCO Ras Markaz Oil Terminal Projec, ca manager de comisionare.

Potrivit CV-ului acestuia, este expert în domeniul Petrolului, Gazelor și Energiei, posedând o vastă experiență internațională (peste 16 ani) în Coordonarea, Livrarea, Construcția, Comisionarea și Punerea în Funcțiune a unor Proiecte majore în Explorarea, Transportul și Prelucrarea Hidocarburilor și Energiei pentru clienți recunoscuți la nivel mondial, precum KPO (Shell, ENI), OQ, ADNOC Refining, Saudi ARAMCO, OQ8 DUQM Refinery, SOCAR Turkey, YARA International, TUPRAS.

Roman Stavila, specialist cu peste un deceniu de experiență în gestionarea investițiilor şi proiectelor de capital (CAPEX) în industriile de petrol şi gaze, ciment şi oțel. Demonstrând abilități de leadership şi management de proiect, am coordonat echipe diverse pentru a asigura finalizarea proiectelor la timp şi în buget, cu rezultate măsurabile în creşterea eficienței şi optimizarea resurselor. Experiența în multiple industrii şi capacitatea de a implementa soluții inovatoare mă califică drept un lider eficient şi vizionar.

Ultimul job al acestuia a fost la Combinatul siderurgic de la Galați, Arcelor Mittal.

Eduard Calancea lucrează director financiar la cooperativa de întreprinzător Agrostoc. Între anii 2023-2024 a fost director adjunct la Calea Ferată a Moldovei, iar între anii 2019-2023, administratorul Arenei Chișinău. În anii 2012-2018 a lucrat în cadrul companiilor milionarului moldovean, Anatol Stati.

Constantin Vozian, care a deținut funcția de administrator interimar al Aeroportului Chișinău este în prezent președintele Asociației Obștești pentru Protecția Drepturilor Pasagerilor din Republica Moldova. Și-a început activitatea la o companie de transport, după care în 2013 a fost angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă.

Cel de al cincilea candidat, Doina Vozian este director în cadrul direcției administrative de la Calea Ferată a Moldovei. Anterior a fost șefa cabinetului directorului APP și expert la Oficiul Național al Viei și Vinului.

CV-urile lui Vadim Ceban, actualul președinte interimar al Moldovagaz și a lui Radu Mandraburca nu au fost publicate.

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, șapte candidați au trecut proba interviului din cei 33 care au fost acceptați la interviu. În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #concurs #Moldovagaz #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.