Cine sunt și unde au muncit candidații care vor în consiliul cu salarii grase de la Moldovagaz

Ministerul Energiei a publicat CV-urile și conceptul privind viziunea de dezvoltare a întreprinderii ale cinci din cei șapte câștigători (care și-au dat acceptul) ai concursului pentru funcția de membru al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”.

Astfel, Dorin Junghietu care a acumulat cel mai mare punctaj lucrează până în prezent șef departament tehnic la o companie de import din Kazahstan KPO KEP1 Project / SICIM Kazakhstan LLP | Aksai, Kazakhstan. Din august până în martie 2023 a muncit la o companie petrolieră din Emiratele Arabe, OTTCO Ras Markaz Oil Terminal Projec, ca manager de comisionare.

Potrivit CV-ului acestuia, este expert în domeniul Petrolului, Gazelor și Energiei, posedând o vastă experiență internațională (peste 16 ani) în Coordonarea, Livrarea, Construcția, Comisionarea și Punerea în Funcțiune a unor Proiecte majore în Explorarea, Transportul și Prelucrarea Hidocarburilor și Energiei pentru clienți recunoscuți la nivel mondial, precum KPO (Shell, ENI), OQ, ADNOC Refining, Saudi ARAMCO, OQ8 DUQM Refinery, SOCAR Turkey, YARA International, TUPRAS.

Roman Stavila, specialist cu peste un deceniu de experiență în gestionarea investițiilor şi proiectelor de capital (CAPEX) în industriile de petrol şi gaze, ciment şi oțel. Demonstrând abilități de leadership şi management de proiect, am coordonat echipe diverse pentru a asigura finalizarea proiectelor la timp şi în buget, cu rezultate măsurabile în creşterea eficienței şi optimizarea resurselor. Experiența în multiple industrii şi capacitatea de a implementa soluții inovatoare mă califică drept un lider eficient şi vizionar.

Ultimul job al acestuia a fost la Combinatul siderurgic de la Galați, Arcelor Mittal.

Eduard Calancea lucrează director financiar la cooperativa de întreprinzător Agrostoc. Între anii 2023-2024 a fost director adjunct la Calea Ferată a Moldovei, iar între anii 2019-2023, administratorul Arenei Chișinău. În anii 2012-2018 a lucrat în cadrul companiilor milionarului moldovean, Anatol Stati.

Constantin Vozian, care a deținut funcția de administrator interimar al Aeroportului Chișinău este în prezent președintele Asociației Obștești pentru Protecția Drepturilor Pasagerilor din Republica Moldova. Și-a început activitatea la o companie de transport, după care în 2013 a fost angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă.

Cel de al cincilea candidat, Doina Vozian este director în cadrul direcției administrative de la Calea Ferată a Moldovei. Anterior a fost șefa cabinetului directorului APP și expert la Oficiul Național al Viei și Vinului.

CV-urile lui Vadim Ceban, actualul președinte interimar al Moldovagaz și a lui Radu Mandraburca nu au fost publicate.

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, șapte candidați au trecut proba interviului din cei 33 care au fost acceptați la interviu. În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #concurs #Moldovagaz #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.