Cine sunt și unde au muncit candidații care vor în consiliul cu salarii grase de la Moldovagaz

01 Aug. 2024, 11:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2024, 11:57 // Actual //  bani.md

Ministerul Energiei a publicat CV-urile și conceptul privind viziunea de dezvoltare a întreprinderii ale cinci din cei șapte câștigători (care și-au dat acceptul) ai concursului pentru funcția de membru al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”.

Astfel, Dorin Junghietu care a acumulat cel mai mare punctaj lucrează până în prezent șef departament tehnic la o companie de import din Kazahstan KPO KEP1 Project / SICIM Kazakhstan LLP | Aksai, Kazakhstan. Din august până în martie 2023 a muncit la o companie petrolieră din Emiratele Arabe, OTTCO Ras Markaz Oil Terminal Projec, ca manager de comisionare.

Potrivit CV-ului acestuia, este expert în domeniul Petrolului, Gazelor și Energiei, posedând o vastă experiență internațională (peste 16 ani) în Coordonarea, Livrarea, Construcția, Comisionarea și Punerea în Funcțiune a unor Proiecte majore în Explorarea, Transportul și Prelucrarea Hidocarburilor și Energiei pentru clienți recunoscuți la nivel mondial, precum KPO (Shell, ENI), OQ, ADNOC Refining, Saudi ARAMCO, OQ8 DUQM Refinery, SOCAR Turkey, YARA International, TUPRAS.

Roman Stavila, specialist cu peste un deceniu de experiență în gestionarea investițiilor şi proiectelor de capital (CAPEX) în industriile de petrol şi gaze, ciment şi oțel. Demonstrând abilități de leadership şi management de proiect, am coordonat echipe diverse pentru a asigura finalizarea proiectelor la timp şi în buget, cu rezultate măsurabile în creşterea eficienței şi optimizarea resurselor. Experiența în multiple industrii şi capacitatea de a implementa soluții inovatoare mă califică drept un lider eficient şi vizionar.

Ultimul job al acestuia a fost la Combinatul siderurgic de la Galați, Arcelor Mittal.

Eduard Calancea lucrează director financiar la cooperativa de întreprinzător Agrostoc. Între anii 2023-2024 a fost director adjunct la Calea Ferată a Moldovei, iar între anii 2019-2023, administratorul Arenei Chișinău. În anii 2012-2018 a lucrat în cadrul companiilor milionarului moldovean, Anatol Stati.

Constantin Vozian, care a deținut funcția de administrator interimar al Aeroportului Chișinău este în prezent președintele Asociației Obștești pentru Protecția Drepturilor Pasagerilor din Republica Moldova. Și-a început activitatea la o companie de transport, după care în 2013 a fost angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă.

Cel de al cincilea candidat, Doina Vozian este director în cadrul direcției administrative de la Calea Ferată a Moldovei. Anterior a fost șefa cabinetului directorului APP și expert la Oficiul Național al Viei și Vinului.

CV-urile lui Vadim Ceban, actualul președinte interimar al Moldovagaz și a lui Radu Mandraburca nu au fost publicate.

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, șapte candidați au trecut proba interviului din cei 33 care au fost acceptați la interviu. În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 14:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul administrează active de aproximativ 38 de miliarde de lei, însă veniturile obținute din dividende și defalcări reprezintă echivalentul a numai 1,8% din valoarea acestora. Mai mult, fără Energocom, Loteria Națională și Aeroportul Internațional Chișinău, indicatorul coboară la doar 0,7%. Premierul Vasile Tofan consideră că aceste cifre demonstrează limitele statului în administrarea afacerilor din sectoarele competitive și pledează pentru atragerea capitalului privat.

„Toate companiile statului au o valoare bilanțieră, conform ultimului raport al Agenției Proprietății Publice, de circa 38 de miliarde de lei. Toate aceste active au generat anul trecut dividende de 689 de milioane de lei. Eu, ca economist, mă uit la un randament de 1,8% la activele bilanțiere ale statului”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Șeful Executivului a atras atenția că și acest rezultat modest este susținut în mare parte de numai trei întreprinderi: Energocom, Loteria Națională a Moldovei și Aeroportul Internațional Chișinău. Împreună, acestea asigură aproape trei sferturi din dividendele și defalcările încasate de stat.

„Dacă excludem cele trei companii cu cele mai mari contribuții la aceste dividende – Energocom, Loteria Națională și Aeroportul rentabilitatea scade la 0,7%”, a afirmat Tofan.

Cu alte cuvinte, raportând veniturile distribuite statului la valoarea contabilă a activelor, pentru fiecare 100 de lei în proprietăți administrate, bugetul a încasat echivalentul a doar 1,80 lei. Fără cele trei companii, raportul coboară la aproximativ 70 de bani pentru fiecare 100 de lei.

Datele oficiale ale Agenției Proprietății Publice arată că, în anul 2025, Energocom a transferat la buget dividende de 198,3 milioane de lei, Loteria Națională a Moldovei – 194,7 milioane de lei, iar Aeroportul Internațional Chișinău – 101,1 milioane de lei. În total, cele trei întreprinderi au adus statului 494,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 72% din suma de 689 de milioane de lei invocată de premier.

Astfel, celorlalte întreprinderi și societăți comerciale cu capital de stat le revin împreună mai puțin de 200 de milioane de lei din dividendele și defalcările respective.

Premierul consideră că rezultatele financiare pun sub semnul întrebării capacitatea statului de a administra eficient întreprinderi care activează într-un mediu concurențial.

„Nu trebuie să ne facem iluzii că statul este un operator bun în sectoare atât de competitive”, a declarat Vasile Tofan, argumentând că investitorii privați dispun adesea de mai multă experiență, capital și capacitate de dezvoltare a afacerilor.

Un exemplu invocat de premier este Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, aflat în proprietatea statului. Deși dispune de 137 de camere, întreprinderea a raportat un profit de numai aproximativ 29.000 de lei, potrivit cifrelor prezentate de Tofan.

În aceste condiții, șeful Guvernului consideră că menținerea unor asemenea proprietăți în administrarea directă a statului trebuie evaluată prin prisma beneficiilor economice reale.

„Avem sute de jucători privați care au competențe, care au expertiză, care au bani mult mai mulți ca statul”, a afirmat premierul.

Tofan a invocat privatizarea transparentă drept una dintre soluțiile pentru valorificarea activelor care nu generează rezultate satisfăcătoare, mai ales în domenii în care există concurență privată.

În paralel, datele APP arată că întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat au înregistrat în 2025 un profit cumulat de aproximativ 3,1 miliarde de lei. Acest rezultat nu trebuie însă confundat cu dividendele transferate la buget în același an, care provin din profiturile realizate în 2024.