Cine sunt și unde au muncit candidații care vor în consiliul cu salarii grase de la Moldovagaz

01 Aug. 2024, 11:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2024, 11:57 // Actual //  bani.md

Ministerul Energiei a publicat CV-urile și conceptul privind viziunea de dezvoltare a întreprinderii ale cinci din cei șapte câștigători (care și-au dat acceptul) ai concursului pentru funcția de membru al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”.

Astfel, Dorin Junghietu care a acumulat cel mai mare punctaj lucrează până în prezent șef departament tehnic la o companie de import din Kazahstan KPO KEP1 Project / SICIM Kazakhstan LLP | Aksai, Kazakhstan. Din august până în martie 2023 a muncit la o companie petrolieră din Emiratele Arabe, OTTCO Ras Markaz Oil Terminal Projec, ca manager de comisionare.

Potrivit CV-ului acestuia, este expert în domeniul Petrolului, Gazelor și Energiei, posedând o vastă experiență internațională (peste 16 ani) în Coordonarea, Livrarea, Construcția, Comisionarea și Punerea în Funcțiune a unor Proiecte majore în Explorarea, Transportul și Prelucrarea Hidocarburilor și Energiei pentru clienți recunoscuți la nivel mondial, precum KPO (Shell, ENI), OQ, ADNOC Refining, Saudi ARAMCO, OQ8 DUQM Refinery, SOCAR Turkey, YARA International, TUPRAS.

Roman Stavila, specialist cu peste un deceniu de experiență în gestionarea investițiilor şi proiectelor de capital (CAPEX) în industriile de petrol şi gaze, ciment şi oțel. Demonstrând abilități de leadership şi management de proiect, am coordonat echipe diverse pentru a asigura finalizarea proiectelor la timp şi în buget, cu rezultate măsurabile în creşterea eficienței şi optimizarea resurselor. Experiența în multiple industrii şi capacitatea de a implementa soluții inovatoare mă califică drept un lider eficient şi vizionar.

Ultimul job al acestuia a fost la Combinatul siderurgic de la Galați, Arcelor Mittal.

Eduard Calancea lucrează director financiar la cooperativa de întreprinzător Agrostoc. Între anii 2023-2024 a fost director adjunct la Calea Ferată a Moldovei, iar între anii 2019-2023, administratorul Arenei Chișinău. În anii 2012-2018 a lucrat în cadrul companiilor milionarului moldovean, Anatol Stati.

Constantin Vozian, care a deținut funcția de administrator interimar al Aeroportului Chișinău este în prezent președintele Asociației Obștești pentru Protecția Drepturilor Pasagerilor din Republica Moldova. Și-a început activitatea la o companie de transport, după care în 2013 a fost angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă.

Cel de al cincilea candidat, Doina Vozian este director în cadrul direcției administrative de la Calea Ferată a Moldovei. Anterior a fost șefa cabinetului directorului APP și expert la Oficiul Național al Viei și Vinului.

CV-urile lui Vadim Ceban, actualul președinte interimar al Moldovagaz și a lui Radu Mandraburca nu au fost publicate.

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, șapte candidați au trecut proba interviului din cei 33 care au fost acceptați la interviu. În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.