Cine sunt și unde au muncit candidații care vor în consiliul cu salarii grase de la Moldovagaz

01 Aug. 2024, 11:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2024, 11:57 // Actual //  bani.md

Ministerul Energiei a publicat CV-urile și conceptul privind viziunea de dezvoltare a întreprinderii ale cinci din cei șapte câștigători (care și-au dat acceptul) ai concursului pentru funcția de membru al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”.

Astfel, Dorin Junghietu care a acumulat cel mai mare punctaj lucrează până în prezent șef departament tehnic la o companie de import din Kazahstan KPO KEP1 Project / SICIM Kazakhstan LLP | Aksai, Kazakhstan. Din august până în martie 2023 a muncit la o companie petrolieră din Emiratele Arabe, OTTCO Ras Markaz Oil Terminal Projec, ca manager de comisionare.

Potrivit CV-ului acestuia, este expert în domeniul Petrolului, Gazelor și Energiei, posedând o vastă experiență internațională (peste 16 ani) în Coordonarea, Livrarea, Construcția, Comisionarea și Punerea în Funcțiune a unor Proiecte majore în Explorarea, Transportul și Prelucrarea Hidocarburilor și Energiei pentru clienți recunoscuți la nivel mondial, precum KPO (Shell, ENI), OQ, ADNOC Refining, Saudi ARAMCO, OQ8 DUQM Refinery, SOCAR Turkey, YARA International, TUPRAS.

Roman Stavila, specialist cu peste un deceniu de experiență în gestionarea investițiilor şi proiectelor de capital (CAPEX) în industriile de petrol şi gaze, ciment şi oțel. Demonstrând abilități de leadership şi management de proiect, am coordonat echipe diverse pentru a asigura finalizarea proiectelor la timp şi în buget, cu rezultate măsurabile în creşterea eficienței şi optimizarea resurselor. Experiența în multiple industrii şi capacitatea de a implementa soluții inovatoare mă califică drept un lider eficient şi vizionar.

Ultimul job al acestuia a fost la Combinatul siderurgic de la Galați, Arcelor Mittal.

Eduard Calancea lucrează director financiar la cooperativa de întreprinzător Agrostoc. Între anii 2023-2024 a fost director adjunct la Calea Ferată a Moldovei, iar între anii 2019-2023, administratorul Arenei Chișinău. În anii 2012-2018 a lucrat în cadrul companiilor milionarului moldovean, Anatol Stati.

Constantin Vozian, care a deținut funcția de administrator interimar al Aeroportului Chișinău este în prezent președintele Asociației Obștești pentru Protecția Drepturilor Pasagerilor din Republica Moldova. Și-a început activitatea la o companie de transport, după care în 2013 a fost angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă.

Cel de al cincilea candidat, Doina Vozian este director în cadrul direcției administrative de la Calea Ferată a Moldovei. Anterior a fost șefa cabinetului directorului APP și expert la Oficiul Național al Viei și Vinului.

CV-urile lui Vadim Ceban, actualul președinte interimar al Moldovagaz și a lui Radu Mandraburca nu au fost publicate.

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, șapte candidați au trecut proba interviului din cei 33 care au fost acceptați la interviu. În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.