Cine sunt și unde au muncit candidații care vor în consiliul cu salarii grase de la Moldovagaz

01 Aug. 2024, 11:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2024, 11:57 // Actual //  bani.md

Ministerul Energiei a publicat CV-urile și conceptul privind viziunea de dezvoltare a întreprinderii ale cinci din cei șapte câștigători (care și-au dat acceptul) ai concursului pentru funcția de membru al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”.

Astfel, Dorin Junghietu care a acumulat cel mai mare punctaj lucrează până în prezent șef departament tehnic la o companie de import din Kazahstan KPO KEP1 Project / SICIM Kazakhstan LLP | Aksai, Kazakhstan. Din august până în martie 2023 a muncit la o companie petrolieră din Emiratele Arabe, OTTCO Ras Markaz Oil Terminal Projec, ca manager de comisionare.

Potrivit CV-ului acestuia, este expert în domeniul Petrolului, Gazelor și Energiei, posedând o vastă experiență internațională (peste 16 ani) în Coordonarea, Livrarea, Construcția, Comisionarea și Punerea în Funcțiune a unor Proiecte majore în Explorarea, Transportul și Prelucrarea Hidocarburilor și Energiei pentru clienți recunoscuți la nivel mondial, precum KPO (Shell, ENI), OQ, ADNOC Refining, Saudi ARAMCO, OQ8 DUQM Refinery, SOCAR Turkey, YARA International, TUPRAS.

Roman Stavila, specialist cu peste un deceniu de experiență în gestionarea investițiilor şi proiectelor de capital (CAPEX) în industriile de petrol şi gaze, ciment şi oțel. Demonstrând abilități de leadership şi management de proiect, am coordonat echipe diverse pentru a asigura finalizarea proiectelor la timp şi în buget, cu rezultate măsurabile în creşterea eficienței şi optimizarea resurselor. Experiența în multiple industrii şi capacitatea de a implementa soluții inovatoare mă califică drept un lider eficient şi vizionar.

Ultimul job al acestuia a fost la Combinatul siderurgic de la Galați, Arcelor Mittal.

Eduard Calancea lucrează director financiar la cooperativa de întreprinzător Agrostoc. Între anii 2023-2024 a fost director adjunct la Calea Ferată a Moldovei, iar între anii 2019-2023, administratorul Arenei Chișinău. În anii 2012-2018 a lucrat în cadrul companiilor milionarului moldovean, Anatol Stati.

Constantin Vozian, care a deținut funcția de administrator interimar al Aeroportului Chișinău este în prezent președintele Asociației Obștești pentru Protecția Drepturilor Pasagerilor din Republica Moldova. Și-a început activitatea la o companie de transport, după care în 2013 a fost angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă.

Cel de al cincilea candidat, Doina Vozian este director în cadrul direcției administrative de la Calea Ferată a Moldovei. Anterior a fost șefa cabinetului directorului APP și expert la Oficiul Național al Viei și Vinului.

CV-urile lui Vadim Ceban, actualul președinte interimar al Moldovagaz și a lui Radu Mandraburca nu au fost publicate.

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, șapte candidați au trecut proba interviului din cei 33 care au fost acceptați la interviu. În prezent, membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz sunt: din partea Republicii Moldova – Vadim Ceban, Vitalie Țurcanu, Ilie Tutunaru și Alexandru Șevciuc. Mandatele acestora au fost prelungite pentru trei luni până la numirea noilor membri. Gazprom are desemnați 5 membri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.