În iunie 2025, Republica Moldova a exportat peste 69.000 de tone de produse agroalimentare, în valoare totală de aproape 618 milioane de lei, potrivit unei analizea economistului Iurie Rija. Datele confirmă rolul agriculturii în economia națională, dar evidențiază în același timp dependența accentuată de exportul de materie primă.
Zerourile domină în volum și valoare
Grupa principală de export a fost formată din cereale și culturi oleaginoase neprocesate, cu o cotă de 87% din volumul total (60.296 tone) și 75% din valoarea totală (465 milioane lei). În frunte se află semințele de floarea-soarelui, care au generat 316 milioane lei (68% din valoarea exportului de cereale și oleaginoase) dintr-un volum de 31.687 tone. Alte produse-cheie au fost grâul (15.192 tone, 62 milioane lei), porumbul (7.314 tone, 29,5 milioane lei) și semințele de rapiță (4.962 tone, 46 milioane lei).
România, Serbia și Turcia – principalii parteneri pentru floarea-soarelui
România a fost cel mai mare importator de semințe de floarea-soarelui (31% din volumul exportat), urmată de Serbia (23%) și Turcia (13%). De remarcat că Olanda și Grecia, deși au importat volume mai mici, au plătit prețuri mai mari per tonă – peste 10.000 lei – ceea ce indică posibile piețe premium. Un segment aparte – 10% din volumul total – a ajuns în „alte țări”, la prețuri medii de peste 15.000 lei/tonă.
Exportatori dominanți: concentrare în mâinile câtorva companii
Exportul de semințe de floarea-soarelui este dominat de OROM-IMEXPO SRL (24% din volum), AGROFLORIS-NORD SRL (23%) și TANLEO SRL (12%). Interesant este și cazul UNICAPS SRL, care, deși a exportat doar 4% din cantitate, a obținut o valoare ridicată (22,6 milioane lei) datorită unui preț mediu de 17.334 lei/tonă – semn că produsul său s-a adresat unor piețe de calitate superioară.
Exporturile de grâu și porumb: orientare către Orientul Mijlociu și UE
Grâul moldovenesc a ajuns în special în Liban (36%), Italia, Grecia și România, cu prețuri în jurul valorii de 4.000 lei/tonă. Companiile RUSAGRO-PRIM și CRIST-VALG SRL au acaparat 80% din exporturi. În cazul porumbului, cei mai mari cumpărători au fost România și Italia, iar liderul exportator a fost DEMIR AGRO SRL.
Rapița – un produs valoros, dar cu piață concentrată
Rapița a fost exportată aproape exclusiv în România (73%) și Bulgaria (27%), cu o medie de peste 9.200 lei/tonă. RUSAGRO-PRIM SRL, AGRO-NOVA PRIM și VADALEX GRAINS sunt principalii actori din acest segment.
Uleiurile vegetale și derivatele – mai puțin volum, mai multă valoare
Cu un volum de doar 3.860 tone, dar o valoare de peste 63 milioane lei, categoria uleiurilor și produselor derivate ocupă locul al doilea în exportul agroalimentar moldovenesc. Aproape 75% din volum a fost reprezentat de produse necomestibile din grăsimi și uleiuri – exportate preponderent în Turcia prin intermediul companiei ICS TRANS BULK LOGISTICS.
Uleiul de floarea-soarelui, cu o medie de 24 lei/litru, și cel de soia (20 lei/litru) au avut o contribuție semnificativă în venituri. România, Olanda și Bulgaria sunt cei mai mari importatori ai acestor produse. Prețul cel mai mare a fost plătit de Olanda – 32 lei/litru.
Produsele procesate – mici în volum, dar strategice pentru viitor
Deși au reprezentat doar 1.867 tone (3% din total), produsele procesate – precum melasa, amidonul și cerealele prelucrate – au contribuit cu 11,5 milioane lei la exporturi. Amidonul, integral exportat în Cehia, a generat cea mai mare valoare (52% din totalul categoriei), iar cerealele procesate au fost exportate în peste 10 țări, inclusiv SUA, Israel și Australia, la prețuri între 13 și 23 lei/kg.
Concluzie: dependență de materie primă, dar potențial uriaș în procesare
Analiza lui Iurie Rija scoate în evidență faptul că structura actuală a exportului agroalimentar este puternic axată pe materii prime – ceea ce expune economia la riscurile fluctuațiilor pieței internaționale. Cu toate acestea, produsele cu valoare adăugată mare – uleiurile comestibile, amidonul, cerealele prelucrate – demonstrează clar potențialul pentru dezvoltarea industriei de procesare în Republica Moldova.
Pentru a reduce dependența de exportul de materii prime, Rija recomandă investiții în procesare, diversificarea piețelor și sprijinirea companiilor cu produse de nișă și prețuri premium. Aceste măsuri ar putea transforma agricultura moldovenească dintr-un furnizor de materie brută într-un jucător competitiv pe piețele de produse agroalimentare procesate.
