Cine trăiește din sudoarea țăranului? 10 firme controlează aproape tot exportul de cereale

În iunie 2025, Republica Moldova a exportat peste 69.000 de tone de produse agroalimentare, în valoare totală de aproape 618 milioane de lei, potrivit unei analizea economistului Iurie Rija. Datele confirmă rolul agriculturii în economia națională, dar evidențiază în același timp dependența accentuată de exportul de materie primă.

Zerourile domină în volum și valoare

Grupa principală de export a fost formată din cereale și culturi oleaginoase neprocesate, cu o cotă de 87% din volumul total (60.296 tone) și 75% din valoarea totală (465 milioane lei). În frunte se află semințele de floarea-soarelui, care au generat 316 milioane lei (68% din valoarea exportului de cereale și oleaginoase) dintr-un volum de 31.687 tone. Alte produse-cheie au fost grâul (15.192 tone, 62 milioane lei), porumbul (7.314 tone, 29,5 milioane lei) și semințele de rapiță (4.962 tone, 46 milioane lei).

România, Serbia și Turcia – principalii parteneri pentru floarea-soarelui

România a fost cel mai mare importator de semințe de floarea-soarelui (31% din volumul exportat), urmată de Serbia (23%) și Turcia (13%). De remarcat că Olanda și Grecia, deși au importat volume mai mici, au plătit prețuri mai mari per tonă – peste 10.000 lei – ceea ce indică posibile piețe premium. Un segment aparte – 10% din volumul total – a ajuns în „alte țări”, la prețuri medii de peste 15.000 lei/tonă.

Exportatori dominanți: concentrare în mâinile câtorva companii

Exportul de semințe de floarea-soarelui este dominat de OROM-IMEXPO SRL (24% din volum), AGROFLORIS-NORD SRL (23%) și TANLEO SRL (12%). Interesant este și cazul UNICAPS SRL, care, deși a exportat doar 4% din cantitate, a obținut o valoare ridicată (22,6 milioane lei) datorită unui preț mediu de 17.334 lei/tonă – semn că produsul său s-a adresat unor piețe de calitate superioară.

Exporturile de grâu și porumb: orientare către Orientul Mijlociu și UE

Grâul moldovenesc a ajuns în special în Liban (36%), Italia, Grecia și România, cu prețuri în jurul valorii de 4.000 lei/tonă. Companiile RUSAGRO-PRIM și CRIST-VALG SRL au acaparat 80% din exporturi. În cazul porumbului, cei mai mari cumpărători au fost România și Italia, iar liderul exportator a fost DEMIR AGRO SRL.

Rapița – un produs valoros, dar cu piață concentrată

Rapița a fost exportată aproape exclusiv în România (73%) și Bulgaria (27%), cu o medie de peste 9.200 lei/tonă. RUSAGRO-PRIM SRL, AGRO-NOVA PRIM și VADALEX GRAINS sunt principalii actori din acest segment.

Uleiurile vegetale și derivatele – mai puțin volum, mai multă valoare

Cu un volum de doar 3.860 tone, dar o valoare de peste 63 milioane lei, categoria uleiurilor și produselor derivate ocupă locul al doilea în exportul agroalimentar moldovenesc. Aproape 75% din volum a fost reprezentat de produse necomestibile din grăsimi și uleiuri – exportate preponderent în Turcia prin intermediul companiei ICS TRANS BULK LOGISTICS.

Uleiul de floarea-soarelui, cu o medie de 24 lei/litru, și cel de soia (20 lei/litru) au avut o contribuție semnificativă în venituri. România, Olanda și Bulgaria sunt cei mai mari importatori ai acestor produse. Prețul cel mai mare a fost plătit de Olanda – 32 lei/litru.

Produsele procesate – mici în volum, dar strategice pentru viitor

Deși au reprezentat doar 1.867 tone (3% din total), produsele procesate – precum melasa, amidonul și cerealele prelucrate – au contribuit cu 11,5 milioane lei la exporturi. Amidonul, integral exportat în Cehia, a generat cea mai mare valoare (52% din totalul categoriei), iar cerealele procesate au fost exportate în peste 10 țări, inclusiv SUA, Israel și Australia, la prețuri între 13 și 23 lei/kg.

Concluzie: dependență de materie primă, dar potențial uriaș în procesare

Analiza lui Iurie Rija scoate în evidență faptul că structura actuală a exportului agroalimentar este puternic axată pe materii prime – ceea ce expune economia la riscurile fluctuațiilor pieței internaționale. Cu toate acestea, produsele cu valoare adăugată mare – uleiurile comestibile, amidonul, cerealele prelucrate – demonstrează clar potențialul pentru dezvoltarea industriei de procesare în Republica Moldova.

Pentru a reduce dependența de exportul de materii prime, Rija recomandă investiții în procesare, diversificarea piețelor și sprijinirea companiilor cu produse de nișă și prețuri premium. Aceste măsuri ar putea transforma agricultura moldovenească dintr-un furnizor de materie brută într-un jucător competitiv pe piețele de produse agroalimentare procesate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.