Institutul Oncologic – „Proiectul de suflet” al Alei Nemerenco transformat în eșec strategic și instituțional?

De la lipsa paturilor și a medicamentelor moderne, la un management discutabil: povestea neoficială a unicului spital oncologic din Republica Moldova.

Institutul Oncologic din Chișinău, prezentat în trecut ca un proiect emblematic pentru actuala conducere a Ministerului Sănătății, riscă să devină simbolul unei administrații eșuate, sufocate de ambiții politice, lipsă de viziune și o conducere controversată. În ciuda bugetelor anuale consistente și a unei structuri mamut, instituția se confruntă cu lipsuri cronice în paturi, echipamente defecte, acces limitat la medicamente moderne și acuzații privind lipsa de transparență în conducere.

Un spital uriaș, dar ineficient

La o populație arondată de circa 2,3 milioane de persoane, Institutul Oncologic dispune oficial de aproximativ 800 de paturi – un număr care, potrivit raportului oficial din 2018, era de 870, dar care între timp a scăzut, fără ca autoritățile să mai ofere cifre exacte. Un articol din februarie 2024 confirmă că numărul de paturi este sub necesar, însă Ministerul Sănătății evită să ofere date concrete. Este un spital prea mare, supradimensionat. La vecini, Ucraina și România unde populație este mai mare, spitalele sunt mai mici.

Prin comparație, Sofia (Bulgaria), cu o populație arondată de 3,5 milioane, are doar 242 de paturi oncologice; Kiev (Ucraina), pentru 5,5 milioane de oameni arondați, are 600 de paturi; iar IOB București (România), pentru zona aferentă de 6 milioane, are doar 593 de locuri. Așadar, Institutul Oncologic din Moldova este supradimensionat, generând cheltuieli administrative uriașe pentru întreținerea unui sistem nefuncțional, în timp ce pacienții sunt incluși pe liste de așteptare și duc lipsă de locuri. Așadar, datele nu se referă doar la populația urbană a orașelor menționate, ci la totalul populației arondate – adică beneficiarii reali ai acestor spitale. În acest context, structura Institutului Oncologic din Moldova, deși extinsă, nu reușește să acopere eficient cererea de tratament, ceea ce sugerează o problemă de management și utilizare a resurselor.

Un alt semnal grav vine din accesul la tratamente oncologice moderne. Potrivit raportului realizat de The Swedish Institute for Health Economics (IHE), doar 2 dintre cele 10 cele mai utilizate medicamente oncologice din Europa sunt folosite în tratamente oncologic, în cantități neînsemnate în Moldova. Alte 4 sunt doar înregistrate, iar restul de 4 nici măcar nu sunt înregistrate, ceea ce ridică întrebări serioase despre interesul industriei farmaceutice internaționale de a opera pe piața moldovenească. Concret, din tabelul publicat în raportul IHE 2025, doar Imbruvica (ibrutinib) și Darzalex (daratumumab) au fost achiziționate efectiv în Moldova. În schimb, medicamente de primă linie în oncologie, precum Pembrolizumab (Keytruda) și Nivolumab (Opdivo), nu sunt disponibile pe piață nici măcar ca produse înregistrate, deși figurează printre cele mai eficiente și utilizate tratamente în Uniunea Europeană. Astfel, Ministerul Sănătății din Republica Moldova continuă să aplice protocoale de tratament oncologic considerate învechite la nivel european, ceea ce afectează grav accesul pacienților la terapii moderne.

Lipsa accesului la medicamente de ultimă generație afectează direct șansele de tratament ale pacienților, iar întrebarea rămâne: cine decide ce se importă și ce nu? Și de ce marile companii farmaceutice nici nu mai încearcă să-și înregistreze produsele în Republica Moldova?

Conducere fără strategie, fără transparență

La conducerea Institutului Oncologic se află Ruslan Baltaga, un medic anesteziolog de profesie, care a fost numit în funcție în data de 18 ianuarie 2022, în urma unui concurs despre care unii spun că nu a fost deloc transparent. Baltaga nu are studii în oncologie și nici experiență anterioară în conducerea unor instituții medicale complexe, dar gestionează unicul spital oncologic din țară.

Mai grav este că unicul aparat RMN din spital nu funcționează, iar în plin scandal privind condițiile din bucătăria spitalului (documentat de jurnaliștii de la Cu Sens), directorul a blocat accesul presei și nu a publicat raportul de control. Un comportament care ridică semne de întrebare despre nivelul de transparență și responsabilitate managerială.

Afaceri în Marea Britanie: conflict de interese?

Potrivit registrelor oficiale din Marea Britanie, Ruslan Baltaga a fost director și acționar într-o companie britanică înregistrată din 2014 până în decembrie 2024 – mai mult de 10 ani de activitate în paralel cu funcțiile din sistemul public moldovenesc. În bilanțul financiar din 31 ianuarie 2024, Baltaga figurează oficial drept director activ al firmei.

Împreună cu Natalia Baltaga, acesta figura ca acționar și administrator al companiei britanice, ceea ce ridică semne de întrebare: este compatibilă funcția de director de spital public cu activitatea într-o companie privată înregistrată în străinătate? Și dacă da, a fost această activitate declarată autorităților moldovenești? Totodată, organele competente sunt chemate să verifice câte zile pe an s-a aflat Baltaga în afara țării, prin solicitarea traversărilor de frontieră atât pe pașaportul moldovenesc, cât și pe cel românesc. În acest context, se pune întrebarea dacă funcția publică a fost exercitată cu respectarea normelor legale privind prezența și implicarea efectivă.

Dar pe lângă interpretarea juridică a directoratului atât la Institutul Oncologic, cât și la compania proprie, există și latura morală a acestui fenomen. Unde era implicarea mai mare, la stat sau la firma familiei? Preocuparea de propria afacere nu i-a lăsat timp să se ocupe de protocoale și tratamente moderne, de discuții cu marile companii farmaceutice pentru a aduce cele mai inovatoare medicamente în Moldova, pentru a se asigura că este ordine în sala de operații, terapie sau bucătărie? Aceste sunt niște întrebări simple pe cale le-am ridicat ca un jurnalist. Dar de ce Ministerul sănătății, condus de doamna ministru cu experiență la Organizația Mondială a Sănătății, nu a intervenit în interesul pacienților?

Un proiect ratat, dar păstrat în curtea Ministerului Sănătății

Institutul Oncologic a fost prezentat drept un „proiect de suflet” al doamnei ministru Ala Nemerenco, dar în realitate, el riscă să devină o emblemă a managementului eșuat, a promisiunilor ratate și a costurilor uriașe fără rezultate pe măsură. În lipsa unei strategii reale, a unei conduceri competente și a unei viziuni centrate pe pacient, sistemul oncologic moldovenesc se afundă într-o criză profundă și cronică.

Iar pentru bolnavii de cancer din Republica Moldova, asta înseamnă un singur lucru: așteptare, incertitudine și tratamente depășite. Oare câte mii de veți omenești ar fi fost salvate?…

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oncologic #nemrenco #spital

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.

#imobil #preturi #Chisinau