Ciobani din Bangladesh în „Țara Mioriței”. Soluția de avarie aleasă de fermieri

În județul Botoșani nu se mai găsesc oameni care să muncească, mai ales în agricultură. Antreprenorii se plâng de un deficit consistent de angajați și sunt dispuși să aducă asiatici, inclusiv ciobani din Bangladesh sau confecționeri din Sri Lanka, scrie adevărul.ro.

Pe lângă exploatarea agricolă a terenurilor, județul Botoșani este renumit și pentru oierit, mai ales prin crescătoriile de karakul de Botoșani, dar și pentru creșterea bovinelor.

În mod normal, sectorul agricol oferă cele mai multe locuri de muncă în această zonă, doar că nimeni nu se înghesuie să le și ocupe, chiar dacă salariile sunt atractive, ca în cazul mecanizatorilor agricoli. Marii fermieri se plâng însă de o criză uriașă de angajați la Botoșani și spun că le lipsesc nu doar muncitorii necalificați, dar mai ales cei specializați precum ciobanii sau tractoriștii.

„Greu mai găsești oameni să facă treabă. Mai ales specialiști, să știe să lucreze cu utilajele. Se urcă patronii pe tractor că nu are cine. Și vorba aceea un tractorist specialist, bun, câștigă în sezon aproape 2.000 de euro”, mărturisește un mic fermier din zona de nord a Botoșaniului. Tocmai de aceea antreprenorii, ajunși la capătul răbdărilor, se gândesc serios să importe forță de muncă din Asia.

„Greu se găsesc oameni care se facă treabă la stână”

România este o țară în care păstoritul are origini ancestrale și a fost multă vreme ocupația de bază a localnicilor. Culmea, în țara ”Mioriței” nu se mai găsesc ciobani. Cel puțin în județul Botoșani este jale, mărturisește președintele uneia dintre cele mai importante asociații de crescători de oi din regiunea nord-est.

„Cei mai tineri pleacă în străinătate. Ciobanii mai familişti rămân în satele lor, dar majoritatea iau drumul străinătăţii. Greu se găsesc oameni care se facă treabă la stână. Deficitul de ciobani cred că ajunge să depășească 50%. Fermierii lucrează singuri, cu rudele și atât”, spune Ionică Nechifor, directorul Asociației Moldoovis, dar și manager al Stațiunii de Cercetare a ovinelor și caprinelor de la Popăuți.

Crescătorii de oi spun că salariile oferite ciobanilor sunt destul de motivante. „Un cioban primește 5.000 de lei pe lună. Şi aici includem masa, țigările, cazarea. Și mai rămâne și cu 2500 de lei, în mână”, adaugă Ionică Nechifor.

Cei mai mulți tineri preferă însă să lucreze ca ciobani în Europa, mai ales că primesc mai mulți bani, dar au și mai mult timp liber. În disperare de cauză, fermierii apelează deja la muncitori din Asia, inclusiv ciobani din Bangladesh.

„Este un coleg de la Piatra Neamţ care deja a făcut un contract cu patru ciobani din Bangladesh. În aceste condiții în care nu se găsesc ciobani români, oamenii trebuie să se adapteze”, spune Ionică Nechior.

Sri Lankezi în confecții

Un alt domeniu bine reprezentat la Botoșani este industria textilă. Și în acest domeniu marile companii, mai ales cele care lucrează în stil lohn, spun că nu mai găseau angajați din rândul localnicilor, așa că au fost nevoite să importe forță de muncă din Asia.

Din 2019, o cunoscută companie de confecții de la Botoșani, patronată de un italian, a adus angajați din Sri Lanka.

#ciobani #oi #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.