CNA și SIS, cu lupa pe licitația de achiziție a păcurii de către Termoelectrica

Termoelectrica anunță licitația de achiziție a 20 mii de tone de păcură pentru perioada rece a anului, potrivit anunțului postat de companie.

„Prin derogare de la prevederile Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, se permite, în regim de urgență, SA „Termoelectrica” achiziționarea păcurii pentru asigurarea rezervei minime în cantitate de 20,0 mii de tone. La achiziția păcurii, SA „Termoelectrica” va solicita oferte de la potențialii vânzători și va selecta, prin intermediul grupului de achiziție instituit, câştigătorul/câștigătorii în baza criteriilor tehnice, economice și financiare și va încheia contractul/contractele de vânzare-cumpărare a păcurii cu vânzătorul/vânzătorii selectat/selectați, în termene restrânse, cu posibilitatea de prelungire a acestora. SA „Termoelectrica” se va ghida de criteriul celui mai mic preț pentru selectarea ofertei/ofertelor căștigătoare. În grupul de achiziție vor fi invitați, în calitate de observatori, reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului de Informații și Securitate și ai Procuraturii Generale”, se spune în mesajul Termoelectrica.

Invitația de participare și documentația de atribuire va fi publicată în Buletinul Achizițiilor Publice – www.tender.gov.md, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – www.eur-lex.europa.eu, precum și pe site-ul Termoelectrica S.A.

Anterior, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara că: „pe piață costul păcurii este de 700-800 USD tona la care se mai adaugă și transportul. De exemplu, dacă am cumpăra din România prețul cu transport ajunge la 900-1000 USD”.

„Intenționăm să achiziționăm păcură ca să asigurăm funcționarea Termoelectrica. Primul contract de achiziție a fost semnat. Suntem siguri că vom putea cumpăra volumele necesare pentru funcționarea întreprinderii pe timp de iarnă”, a spunea Spînu.

Pentru a ieși din iarnă, Republica Moldova are nevoie de circa 320 mii de tone de păcură.

#păcură #termoelectrica #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.