Război pe bani! ANAF cere 94 mil. de lei, Portul Constanța contraatacă cu Giurgiulești

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a dispus obligatoriu în sarcina Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPM), în urma unei inspecții, să le plătească acționarilor dividende în valoare de circa 87,3 milioane lei din profiturile înregistrate în 2023 și 2024, plus dobânzi penalizatoare de întârziere de aproape 7,1 milioane lei, în total 94,4 milioane lei, scrie profit.ro.

ANAF a considerat că, prin neplata de dividende din câștigurile anilor menționați, Portul Constanța a încălcat mai multe acte normative:

– OG nr. 64/2001, care obligă companiile de stat să dea dividende de minimum 50% din profit;
– OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, care derogă de la prima și stabilește un procent maxim de dividende de 25% din profit pentru societățile portuare de stat;
– OUG nr. 31/2024, care stipulează scutirea de dividende a companiilor de stat doar cu aprobarea Guvernului, ″în cazuri temeinic justificate″ și numai ″în scopul realizării unor investiții cu impact major″.

CNAPM a atacat în justiție dispoziția ANAF, arătând că, ″pentru exercițiile financiare 2023 și 2024, dividendele au fost stabilite la valoarea zero (0 lei) prin hotărârile Adunării Generale Ordinare a Acționarilor″, cel majoritar fiind chiar statul, prin Ministerul Transporturilor, potrivit documentelor din dosar, analizate de Profit.ro.

În plus, Portul Constanța a susținut că ANAF a interpretat greșit legislația portuară specifică, ″prin transformarea plafonului maximal de 25% într-o obligație de distribuire a dividendelor″, cu ignorarea unei decizii a Curții Constituționale din 2023.

Compania de stat a mai argumentat că obligația de plată dispusă de ANAF îi afectează capacitatea de îndeplinire a angajamentului de preluare a Portului Giurgiulești din Republica Moldova, angajament aprobat prin memorandumuri de Guvern și care presupune plata unui preț de 65 milioane dolari.

″În acest context instituțional și contractual, tratarea profitului realizat de CNAPM în exercițiile financiare 2023 și 2024, precum și a politicii bugetare aferente anului 2025, ca fiind .profit disponibil” pentru distribuire sub formă de dividende este profund eronată. O asemenea calificare ignoră faptul că profitul este deja angajat, în mod indirect, în susținerea unei obligații contractuale majore, asumate în interes public și validate prin decizii guvernamentale.

Distribuirea de dividende în perioada anterioară scadenței obligației de plată de 65.000.000 USD ar fi avut ca efect diminuarea capacității financiare a CNAPM de a onora această obligație, cu riscul real de a afecta finalizarea tranzacției sau de a impune recurgerea la finanțări suplimentare, potențial mai costisitoare și contrare interesului public. În acest sens, decizia de a utiliza profitul pentru consolidarea resurselor financiare ale companiei reprezintă o măsură de gestiune prudentă, rațională și conformă cu mandatul primit de la acționarul-stat, iar nu o încălcare a OG nr. 64/2001″, a spus CNAPM, în procesul în care a cerut suspendarea executării dispoziției ANAF.

Fiscul a susținut însă că acest lucru nu constituie o pagubă iminentă.

″Chiar reclamanta recunoaște în cererea de suspendare că, în anul 2023, a realizat un profit net în sumă de 195.356.718,42 lei, iar în anul 2024, un profit net în sumă de 256.313.820,39 lei, ceea ce duce la concluzia ca suma de 94.435.671,01 lei nu i-ar produce o pagubă ireparabilă.

În ceea ce privește motivarea reclamantei precum că amplificarea pagubei s-ar produce și prin afectarea investiției strategice Giurgiulești, unde aceasta are o obligație fermă de plată în sumă de 65.000.000 USD, asumată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni (…), a considerat că acest fapt nu are nicio legătură cu prezenta cauză, atâta timp cât acest contract a fost încheiat din propria inițiativă a reclamantei și a apreciat că nu ar produce o pagubă instituțională și strategică, așa cum încearcă reclamanta să inducă în eroare instanța de judecată.

Iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată. îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă presupune administrarea de dovezi care să probeze iminența producerii pagubei invocate″, a fost poziția ANAF.

Judecătorii au dat dreptate Fiscului, în primă instanță, respingând cererea de suspendare făcută de Portul Constanța. CNAPM a depus recurs luna trecută, nesoluționat încă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dividende #constanta #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul ar putea interveni asupra accizelor și taxelor aplicate la import dacă prețurile internaționale la resursele energetice își vor continua creșterea. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1.

Potrivit ministrului, autoritățile analizează mai multe scenarii pentru a limita impactul scumpirii gazelor naturale și produselor petroliere asupra economiei și consumatorilor din Republica Moldova.

Belous a explicat că țara depinde practic integral de importuri pentru principalele resurse energetice, iar Guvernul nu poate influența evoluția cotațiilor de pe piețele externe.

„Vorbim de sursele de încălzire, gaz și sursele petroliere. 100% aceste produse sunt de import. Și aici, prețul lor pe piața internațională nu este impactat de acțiunile Guvernului”, a declarat Victoria Belous.

În cazul în care scumpirile vor continua, Executivul are însă la dispoziție instrumente fiscale prin care ar putea încerca să atenueze efectele asupra pieței interne. Ministrul Finanțelor a indicat, între măsurile de rezervă, revizuirea cotelor aplicate la import și a accizelor.

„Bineînțeles că Guvernul are o opțiune de rezervă să revizuiască cotele de import și cotele accizei. Și bineînțeles că această măsură nu putem spune că niciodată nu vom ajunge să o aplicăm”, a precizat ministrul.

Potrivit Victoriei Belous, autoritățile urmăresc deja ritmul în care cresc prețurile pe piețele internaționale și analizează diferite scenarii de intervenție.

„Deja vedem și noi ritmul cu care cresc prețurile pe piața internațională. Luăm în calcul diferite scenarii, dar vom veni și vom acționa în cazul în care se menține acest ritm de creștere”, a declarat șefa Ministerului Finanțelor.