Război pe bani! ANAF cere 94 mil. de lei, Portul Constanța contraatacă cu Giurgiulești

05 Mai 2026, 13:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Mai 2026, 13:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a dispus obligatoriu în sarcina Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPM), în urma unei inspecții, să le plătească acționarilor dividende în valoare de circa 87,3 milioane lei din profiturile înregistrate în 2023 și 2024, plus dobânzi penalizatoare de întârziere de aproape 7,1 milioane lei, în total 94,4 milioane lei, scrie profit.ro.

ANAF a considerat că, prin neplata de dividende din câștigurile anilor menționați, Portul Constanța a încălcat mai multe acte normative:

– OG nr. 64/2001, care obligă companiile de stat să dea dividende de minimum 50% din profit;
– OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, care derogă de la prima și stabilește un procent maxim de dividende de 25% din profit pentru societățile portuare de stat;
– OUG nr. 31/2024, care stipulează scutirea de dividende a companiilor de stat doar cu aprobarea Guvernului, ″în cazuri temeinic justificate″ și numai ″în scopul realizării unor investiții cu impact major″.

CNAPM a atacat în justiție dispoziția ANAF, arătând că, ″pentru exercițiile financiare 2023 și 2024, dividendele au fost stabilite la valoarea zero (0 lei) prin hotărârile Adunării Generale Ordinare a Acționarilor″, cel majoritar fiind chiar statul, prin Ministerul Transporturilor, potrivit documentelor din dosar, analizate de Profit.ro.

În plus, Portul Constanța a susținut că ANAF a interpretat greșit legislația portuară specifică, ″prin transformarea plafonului maximal de 25% într-o obligație de distribuire a dividendelor″, cu ignorarea unei decizii a Curții Constituționale din 2023.

Compania de stat a mai argumentat că obligația de plată dispusă de ANAF îi afectează capacitatea de îndeplinire a angajamentului de preluare a Portului Giurgiulești din Republica Moldova, angajament aprobat prin memorandumuri de Guvern și care presupune plata unui preț de 65 milioane dolari.

″În acest context instituțional și contractual, tratarea profitului realizat de CNAPM în exercițiile financiare 2023 și 2024, precum și a politicii bugetare aferente anului 2025, ca fiind .profit disponibil” pentru distribuire sub formă de dividende este profund eronată. O asemenea calificare ignoră faptul că profitul este deja angajat, în mod indirect, în susținerea unei  obligații contractuale majore, asumate în interes public și validate prin decizii guvernamentale.

Distribuirea de dividende în perioada anterioară scadenței obligației de plată de 65.000.000 USD ar fi avut ca efect diminuarea capacității financiare a CNAPM de a onora această obligație, cu riscul real de a afecta finalizarea tranzacției sau de a impune recurgerea la finanțări suplimentare, potențial mai costisitoare și contrare interesului public. În acest sens, decizia de a utiliza profitul pentru consolidarea resurselor financiare ale companiei reprezintă o măsură de gestiune prudentă, rațională și conformă cu mandatul primit de la acționarul-stat, iar nu o încălcare a OG nr. 64/2001″, a spus CNAPM, în procesul în care a cerut suspendarea executării dispoziției ANAF.

Fiscul a susținut însă că acest lucru nu constituie o pagubă iminentă.

″Chiar reclamanta recunoaște în cererea de suspendare că, în anul 2023, a realizat un profit net în sumă de 195.356.718,42 lei, iar în anul 2024, un profit net în sumă de 256.313.820,39 lei, ceea ce duce la concluzia ca suma de 94.435.671,01 lei nu i-ar produce o pagubă ireparabilă.

În ceea ce privește motivarea reclamantei precum că amplificarea pagubei s-ar produce și prin afectarea investiției strategice Giurgiulești, unde aceasta are o obligație fermă de plată în sumă de 65.000.000 USD, asumată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni (…), a considerat că acest fapt nu are nicio legătură cu prezenta cauză, atâta timp cât acest contract a fost încheiat din propria inițiativă a reclamantei și a apreciat că nu ar produce o pagubă instituțională și strategică, așa cum încearcă reclamanta să inducă în eroare instanța de judecată.

Iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată. îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă presupune administrarea de dovezi care să probeze iminența producerii pagubei invocate″, a fost poziția ANAF.

Judecătorii au dat dreptate Fiscului, în primă instanță, respingând cererea de suspendare făcută de Portul Constanța. CNAPM a depus recurs luna trecută, nesoluționat încă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Mai 2026, 13:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Mai 2026, 13:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Odată cu creșterea fluxului de turiști, generată de introducerea tichetelor de vacanță, comunitățile rurale vor beneficia de mai multe oportunități de dezvoltare. Părerea aparține invitaților emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV care au menționat că agenții economici vor avea posibilitatea să-și promoveze produsele autentice și să dezvolte servicii pentru turiști. Potrivit lor, la fel de importantă este și diversificarea traseelor pentru a cuprinde mai multe comunități.

Andrei Chistol, șeful Direcției turism a Ministerului Culturii, a declarat că mecanismul dezvoltat de autorități încurajează relațiile între diferiți agenți economici pentru o mai bună mobilitate turistică la nivel local și național.

„Astăzi, din păcate, zona de centru a țării este mai vizitată pentru că este mai accesibilă turiștilor din Chișinău. Noi vrem să degajăm centrul și să investim și în zonele de nord sau sud care au potențial turistic. De aceea ne-am propus ca tichetul să poată fi utilizat nu doar la o pensiune. Spre exemplu, cineva a decis că vrea un anumit traseu și el poate achita cu tichetul de vacanță servicii de la pensiuni din nord, centru sau sud”, a explicat Andrei Chistol.

Prezent în studioul Realitatea TV, Anatolie Botnaru, directorul uneia din cele zece agropensiuni acreditate să primească turiști în baza tichetelor de vacanță, a menționat că noutatea este mai degrabă o provocare, decât o investiție.

„Va dura ceva timp. Asta este o încercare… Cineva începe și dă un exemplu, după care alți oameni se inspiră și pornește concurența. Asta va provoca lumea, dar valoarea unui tichet de vacanță nu este mare. Este nevoie de un feedback care să facă angajatorii și Guvernul să înțeleagă că suma este mică și lumea nu se descurcă. Oamenii vor plăti într-un loc cu tichetul de vacanță, în alt loc din contul lor”, a spus Anatolie Botnaru.

Salariații din mediul privat pot primi tichete de vacanță oferite de angajatori pentru odihnă la pensiuni din zonele rurale.

Suma alocată pentru vacanță poate fi până la jumătate din salariul mediu lunar pe economie, adică 8.700 lei pentru anul 2026. Tichetul de vacanță este eliberat într-un regim fiscal avantajos fără contribuții de asigurări sociale, medicale și impozit pe venit. Beneficiarii acestor bilete le pot utiliza timp de un an în structurile turistice din mediul rural care au fost acreditate pentru astfel de servicii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!