Război pe bani! ANAF cere 94 mil. de lei, Portul Constanța contraatacă cu Giurgiulești

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a dispus obligatoriu în sarcina Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPM), în urma unei inspecții, să le plătească acționarilor dividende în valoare de circa 87,3 milioane lei din profiturile înregistrate în 2023 și 2024, plus dobânzi penalizatoare de întârziere de aproape 7,1 milioane lei, în total 94,4 milioane lei, scrie profit.ro.

ANAF a considerat că, prin neplata de dividende din câștigurile anilor menționați, Portul Constanța a încălcat mai multe acte normative:

– OG nr. 64/2001, care obligă companiile de stat să dea dividende de minimum 50% din profit;
– OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, care derogă de la prima și stabilește un procent maxim de dividende de 25% din profit pentru societățile portuare de stat;
– OUG nr. 31/2024, care stipulează scutirea de dividende a companiilor de stat doar cu aprobarea Guvernului, ″în cazuri temeinic justificate″ și numai ″în scopul realizării unor investiții cu impact major″.

CNAPM a atacat în justiție dispoziția ANAF, arătând că, ″pentru exercițiile financiare 2023 și 2024, dividendele au fost stabilite la valoarea zero (0 lei) prin hotărârile Adunării Generale Ordinare a Acționarilor″, cel majoritar fiind chiar statul, prin Ministerul Transporturilor, potrivit documentelor din dosar, analizate de Profit.ro.

În plus, Portul Constanța a susținut că ANAF a interpretat greșit legislația portuară specifică, ″prin transformarea plafonului maximal de 25% într-o obligație de distribuire a dividendelor″, cu ignorarea unei decizii a Curții Constituționale din 2023.

Compania de stat a mai argumentat că obligația de plată dispusă de ANAF îi afectează capacitatea de îndeplinire a angajamentului de preluare a Portului Giurgiulești din Republica Moldova, angajament aprobat prin memorandumuri de Guvern și care presupune plata unui preț de 65 milioane dolari.

″În acest context instituțional și contractual, tratarea profitului realizat de CNAPM în exercițiile financiare 2023 și 2024, precum și a politicii bugetare aferente anului 2025, ca fiind .profit disponibil” pentru distribuire sub formă de dividende este profund eronată. O asemenea calificare ignoră faptul că profitul este deja angajat, în mod indirect, în susținerea unei obligații contractuale majore, asumate în interes public și validate prin decizii guvernamentale.

Distribuirea de dividende în perioada anterioară scadenței obligației de plată de 65.000.000 USD ar fi avut ca efect diminuarea capacității financiare a CNAPM de a onora această obligație, cu riscul real de a afecta finalizarea tranzacției sau de a impune recurgerea la finanțări suplimentare, potențial mai costisitoare și contrare interesului public. În acest sens, decizia de a utiliza profitul pentru consolidarea resurselor financiare ale companiei reprezintă o măsură de gestiune prudentă, rațională și conformă cu mandatul primit de la acționarul-stat, iar nu o încălcare a OG nr. 64/2001″, a spus CNAPM, în procesul în care a cerut suspendarea executării dispoziției ANAF.

Fiscul a susținut însă că acest lucru nu constituie o pagubă iminentă.

″Chiar reclamanta recunoaște în cererea de suspendare că, în anul 2023, a realizat un profit net în sumă de 195.356.718,42 lei, iar în anul 2024, un profit net în sumă de 256.313.820,39 lei, ceea ce duce la concluzia ca suma de 94.435.671,01 lei nu i-ar produce o pagubă ireparabilă.

În ceea ce privește motivarea reclamantei precum că amplificarea pagubei s-ar produce și prin afectarea investiției strategice Giurgiulești, unde aceasta are o obligație fermă de plată în sumă de 65.000.000 USD, asumată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni (…), a considerat că acest fapt nu are nicio legătură cu prezenta cauză, atâta timp cât acest contract a fost încheiat din propria inițiativă a reclamantei și a apreciat că nu ar produce o pagubă instituțională și strategică, așa cum încearcă reclamanta să inducă în eroare instanța de judecată.

Iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată. îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă presupune administrarea de dovezi care să probeze iminența producerii pagubei invocate″, a fost poziția ANAF.

Judecătorii au dat dreptate Fiscului, în primă instanță, respingând cererea de suspendare făcută de Portul Constanța. CNAPM a depus recurs luna trecută, nesoluționat încă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dividende #constanta #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul European susține creșterea cu 12% bugetul destinat statelor candidate la aderare, inclusiv Moldova. Dezvăluirea a fost făcută în discuții cu jurnaliștii din Republica Moldova de către eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Conform oficialului, Comisia Europeană a propus și crearea unui fond pentru țările candidate. În opinia sa, fiecare stat candidat are nevoie de predictibilitate și să cunoască exact suma pe care o are la dispoziție, fiind necesară alocarea unor resurse exacte fiecărui stat.

„Noi, Parlamentul European, am solicitat și Comisia Europeană a fost de acord, să avem o clauză de revizuire a bugetului Unii Europene. Adică, dacă pe durata implementării bugetului Unii Europene pe următorii 7 ani,adică perioada 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2034,va exista o extindere a Uniunii Europene, să avem o revizuire a bugetului imediat. Astfel, noilor state membre, Republicii Moldova și, eventual, altor state care vor adera împreună cu Republica Moldova, să le fie puse la dispoziție imediat și fondurile care îi se cuvin ca state membre”, a spus Mureșan, citat de REALITATEA.md.

Vorbind despre clusterele de negociere, Mureșan a spus că în fiecare dintre cele șase vor exista membri din reprezentanți din Parlamentul Republicii Moldova și din Parlamentul European.