Coloșii statului! Ce companii fac performanță și ce ruine se adâncesc în pierderi

În urma activităților economico-financiare, companiile de stat din Republica Moldova au înregistrat un profit total de 2,1 miliarde de lei în perioada de gestiune. Comparativ cu anul 2022, s-a observat o creștere a procentului entităților care au activat cu profit, de la 68,75% la 72,5%, în timp ce ponderea celor care au înregistrat pierderi s-a redus de la 28,75% la 25%, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Printre companiile care au obținut cele mai mari profituri se numără:

S.A. „MoldovaGaz” – 1,093,78 milioane lei;
S.A. „Loteria Națională a Moldovei” – 197,56 milioane lei;
S.A. „FEE-Nord” – 249,68 milioane lei;
Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 211,19 milioane lei;
S.A. „Moldtelecom” – 89,28 milioane lei.

Pe de altă parte, cele mai mari pierderi nete au fost înregistrate de:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 143,87 milioane lei;
S.A. „Energocom” – 127,31 milioane lei;
S.A. „Metalferos” – 44,55 milioane lei;
S.A. „Termoelectrica” – 43 milioane lei;
S.R.L. „Arena Națională” – 20,16 milioane lei.

În anul 2023, comparativ cu anul 2022, se atestă majorarea procentului entităților ce au activat cu profit (de la 68,75% la 72,5%) și respectiv micșorându-se ponderea entităților ce au activat cu pierderi nete (de la 28,75% la 25,0%). Cifra de afaceri a companiilor statului constituit în 57,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #companii #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.