Coloșii statului! Ce companii fac performanță și ce ruine se adâncesc în pierderi

În urma activităților economico-financiare, companiile de stat din Republica Moldova au înregistrat un profit total de 2,1 miliarde de lei în perioada de gestiune. Comparativ cu anul 2022, s-a observat o creștere a procentului entităților care au activat cu profit, de la 68,75% la 72,5%, în timp ce ponderea celor care au înregistrat pierderi s-a redus de la 28,75% la 25%, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Printre companiile care au obținut cele mai mari profituri se numără:

S.A. „MoldovaGaz” – 1,093,78 milioane lei;
S.A. „Loteria Națională a Moldovei” – 197,56 milioane lei;
S.A. „FEE-Nord” – 249,68 milioane lei;
Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 211,19 milioane lei;
S.A. „Moldtelecom” – 89,28 milioane lei.

Pe de altă parte, cele mai mari pierderi nete au fost înregistrate de:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 143,87 milioane lei;
S.A. „Energocom” – 127,31 milioane lei;
S.A. „Metalferos” – 44,55 milioane lei;
S.A. „Termoelectrica” – 43 milioane lei;
S.R.L. „Arena Națională” – 20,16 milioane lei.

În anul 2023, comparativ cu anul 2022, se atestă majorarea procentului entităților ce au activat cu profit (de la 68,75% la 72,5%) și respectiv micșorându-se ponderea entităților ce au activat cu pierderi nete (de la 28,75% la 25,0%). Cifra de afaceri a companiilor statului constituit în 57,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #companii #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.