Combustibilul care ţine în viaţă o lume întreagă începe să curgă din ce în ce mai încet pe măsură ce producţia scade

Rafinăriile de petrol din întreaga lume se dovedesc incapabile să producă suficient motorină, deschizând un nou front inflaţionist şi lipsind economiile de un combustibil care alimentează deopotrivă industria şi transporturile, scrie Bloomberg.

În timp ce cotaţiile futures ale petrolului sunt în plină ascensiune – vineri au fost puţin sub 95 de dolari pe baril la Londra – această creştere nu se compară cu cea a motorinei. Joi, preţurile din SUA au sărit peste 140 de dolari, ajungând la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată în această perioadă a anului. În Europa preţul motorinei crescut cu 60% din vară încoace.

Pe fondul fluctuaţiilor de pe bursă şi a problemelor de aprovizionare, preţul motorinei ar putea creşte în viitorul apropiat.

Situaţia şi aşa tensionată s-ar putea agrava şi mai puternic. Arabia Saudită şi Rusia au închis robinetele pentru producţia de ţiţei mai bogat în motorină. La 5 septembrie, ambele naţiuni – lideri ai alianţei OPEC+ – au anunţat că vor prelungi aceste restricţii până la sfârşitul anului, o perioadă în care cererea pentru acest combustibil creşte de obicei.

„Riscăm să asistăm la o înăsprire continuă a pieţei, în special pentru distilate, care va afecta lunile de iarnă. Rafinăriile se luptă să ţină pasul”a declarat Toril Bosoni, şeful diviziei pentru piaţa petrolieră din cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, referindu-se la categoria de combustibili care include motorina

Situaţia reprezintă o provocare pentru o flotă globală de rafinare care a fost afectată de o producţie slabă timp de câteva luni. Căldura toridă din emisfera nordică din această vară a forţat multe fabrici să funcţioneze într-un ritm mai lent decât în mod normal.

De asemenea, au existat presiuni asupra acestora pentru a produce în schimb alte produse, cum ar fi combustibilul pentru avioane şi benzina, unde cererea a revenit puternic, potrivit lui Callum Bruce, analist la Goldman Sachs Group Inc.

„Este o problemă de aprovizionare în esenţă. De asemenea, rafinăriile europene n-au reuşit acumuleze rezerve importante pe timpul verii din cauza întreruperilor neplanificat pe scară largă, ceea ce le-a lăsat cu stocuri puţine înaintea ienriii”, a declarat Eugene Lindell, şeful departamentului de produse rafinate al consultantului FGE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#combustibil #criză #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.