Comerţul Moldovei încetineşte şi trage semnalul de alarmă pentru o recesiune fără precedent

Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova în perioada ianuarie-iulie 2023 au înregistrat o scădere semnificativă, totalizând 2.346,5 milioane de dolari SUA. Aceasta reprezintă o reducere de 10,8% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Exporturile de mărfuri autohtone au fost puternic afectate, înregistrând o scădere de 17,1%, ajungând la suma de 1.582,6 milioane de dolari SUA. Aceasta reprezintă 67,4% din totalul exporturilor țării și a influențat negativ valoarea totală a exporturilor, care a scăzut cu 12,4%.

Pe de altă parte, reexporturile de mărfuri străine au cunoscut o creștere de 6,0%, atingând valoarea de 763,9 milioane de dolari SUA. Această creștere a contribuit la majorarea totalului exporturilor cu 1,6%.

Mijloacele de transport rutier au continuat să fie cele mai des folosite pentru exporturile de mărfuri, reprezentând 81,7% din totalul exporturilor, urmate de transportul maritim (13,2%), transportul feroviar (2,9%), transportul aerian (1,1%), instalații fixe de transport (1,0%) și autopropulsie (0,1%).

În ceea ce privește destinațiile exporturilor, țările Uniunii Europene (UE-27) au fost principalele beneficiare, cu o cotă de 62,3% în totalul exporturilor. Cu toate acestea, exporturile către UE au scăzut cu 8,0% în comparație cu anul anterior. Exporturile către țările CSI au înregistrat o creștere semnificativă de 13,2%, în special datorită majorării exporturilor către Ucraina.

România a rămas cea mai importantă destinație a exporturilor moldovenești, cu o cotă de 32,4%, urmată de Ucraina (16,9%), Italia (7,0%), Germania (5,3%) și Federația Rusă (3,9%).

Analiza evoluției exporturilor pe țări dezvăluie o scădere semnificativă a exporturilor către Turcia, Bulgaria, Italia, Federația Rusă, Elveția și Regatul Țărilor de Jos, în timp ce exporturile către Ucraina, Cehia, Kazahstan și Spania au crescut semnificativ.

Principalii factori care au contribuit la aceste schimbări sunt fluctuațiile pieței internaționale și schimbările în cererea pentru diverse produse.

Aceste date semnalează provocări majore pentru economia Republicii Moldova și necesitatea de a se adapta la condițiile economice în continuă schimbare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.