Comisia Europeană ridică ștacheta: Economia Moldovei va înregistra un avans mai mare decât se anticipa

Comisia Europeană și-a actualizat prognoza privind evoluția economiei Republicii Moldova, estimând o creștere a PIB-ului de 1,6% în 2025, față de 0,9% prognozat în luna mai. Potrivit raportului din toamnă, ritmul de expansiune va accelera la 2,6% în 2026, ușor sub proiecția anterioară de 2,8%, urmând ca în 2027 economia să înregistreze un avans de 3,7%, susținut de investițiile private și cheltuielile stimulative din cadrul Facilității pentru Reformă și Creștere.

„În prima jumătate a anului 2025, cererea internă robustă, susținută de creșterea salariilor reale, a impulsionat revenirea economiei, în timp ce sprijinul larg acordat pentru energie a atenuat impactul majorării prețurilor în iarnă asupra veniturilor și costurilor operaționale ale companiilor”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Investițiile private vor rămâne principalul motor al creșterii în 2025, iar investițiile publice vor accelera până în 2027, sprijinite de Facilitatea pentru Reformă și Creștere. Exporturile nete vor continua să fie un factor de frânare pentru PIB, deși efectul lor negativ se va diminua în perioada următoare. Raportul subliniază că „revenirea agriculturii și cheltuielile stimulative prin Facilitatea pentru Reformă și Creștere vor sprijini atât consumul, cât și investițiile, susținând ritmul de creștere economică până în 2027”.

Piața muncii este estimată să revină pe o traiectorie pozitivă, după declinul din 2024 și primul trimestru al lui 2025. „Creșterea salariilor reale și cererea persistentă pentru muncitori calificați vor susține consumul privat și vor facilita absorbția forței de muncă disponibile, inclusiv prin creșterea ocupării în sectorul public și privat”, se arată în raport.

Inflația, care a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025 ca urmare a majorării prețurilor la energie, a scăzut la 6,9% în septembrie și este estimată să revină sub 6% până la sfârșitul anului, în cadrul intervalului țintit de Banca Națională a Moldovei.

Deficitul bugetar este estimat să rămână la 3,8% din PIB în 2025, urmând să crească aproape de 5% până la finalul perioadei de prognoză, ca urmare a cheltuielilor curente legate de reforme și a investițiilor finanțate prin Facilitate. Datoria publică este preconizată să crească moderat, de la 38,2% din PIB în 2024 la 41,1% în 2027.

Comisia Europeană avertizează că riscurile negative rămân ridicate, incluzând presiuni inflaționiste, riscuri climatice și incertitudine geopolitică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cresterea economiei #prognoza economica #PIB #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.