Comisia Europeană ridică ștacheta: Economia Moldovei va înregistra un avans mai mare decât se anticipa

Comisia Europeană și-a actualizat prognoza privind evoluția economiei Republicii Moldova, estimând o creștere a PIB-ului de 1,6% în 2025, față de 0,9% prognozat în luna mai. Potrivit raportului din toamnă, ritmul de expansiune va accelera la 2,6% în 2026, ușor sub proiecția anterioară de 2,8%, urmând ca în 2027 economia să înregistreze un avans de 3,7%, susținut de investițiile private și cheltuielile stimulative din cadrul Facilității pentru Reformă și Creștere.

„În prima jumătate a anului 2025, cererea internă robustă, susținută de creșterea salariilor reale, a impulsionat revenirea economiei, în timp ce sprijinul larg acordat pentru energie a atenuat impactul majorării prețurilor în iarnă asupra veniturilor și costurilor operaționale ale companiilor”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Investițiile private vor rămâne principalul motor al creșterii în 2025, iar investițiile publice vor accelera până în 2027, sprijinite de Facilitatea pentru Reformă și Creștere. Exporturile nete vor continua să fie un factor de frânare pentru PIB, deși efectul lor negativ se va diminua în perioada următoare. Raportul subliniază că „revenirea agriculturii și cheltuielile stimulative prin Facilitatea pentru Reformă și Creștere vor sprijini atât consumul, cât și investițiile, susținând ritmul de creștere economică până în 2027”.

Piața muncii este estimată să revină pe o traiectorie pozitivă, după declinul din 2024 și primul trimestru al lui 2025. „Creșterea salariilor reale și cererea persistentă pentru muncitori calificați vor susține consumul privat și vor facilita absorbția forței de muncă disponibile, inclusiv prin creșterea ocupării în sectorul public și privat”, se arată în raport.

Inflația, care a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025 ca urmare a majorării prețurilor la energie, a scăzut la 6,9% în septembrie și este estimată să revină sub 6% până la sfârșitul anului, în cadrul intervalului țintit de Banca Națională a Moldovei.

Deficitul bugetar este estimat să rămână la 3,8% din PIB în 2025, urmând să crească aproape de 5% până la finalul perioadei de prognoză, ca urmare a cheltuielilor curente legate de reforme și a investițiilor finanțate prin Facilitate. Datoria publică este preconizată să crească moderat, de la 38,2% din PIB în 2024 la 41,1% în 2027.

Comisia Europeană avertizează că riscurile negative rămân ridicate, incluzând presiuni inflaționiste, riscuri climatice și incertitudine geopolitică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cresterea economiei #prognoza economica #PIB #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.