Comisia Europeană va emite obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde EUR

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că, potrivit estimărilor sale, în 2021 va emite obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro, care vor fi completate cu titluri pe termen scurt (EU-Bills) pentru a acoperi restul cerinţelor de finanţare.

Valoarea exactă atât a obligaţiunilor UE, cât şi a titlurilor pe termen scurt, va depinde de nevoile exacte de finanţare.

În acest mod, Comisia va fi în măsură să finanţeze, pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a anului, toate granturile şi împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi totodată să acopere nevoile politicilor UE care beneficiază de finanţare din instrumentul NextGenerationEU, scrie Agerpres.

Planul de finanţare propus de Comisie se bazează pe o estimare iniţială a nevoilor statelor membre în materie de împrumuturi şi de granturi. De asemenea, Comisia va actualiza planul de finanţare în septembrie, când va avea o imagine de ansamblu mai exactă asupra nevoilor de finanţare ale statelor membre ale UE pentru ultimele luni ale anului.

„Prin emiterea de obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro şi prin utilizarea de titluri suplimentare pe termen scurt în acest an, vom reuşi să acoperim nevoile cele mai urgente ale statelor membre şi să le aşezăm pe acestea pe calea către o redresare durabilă şi către o Europă verde, digitală şi rezilientă”, a declarat comisarul pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn.

Prima emisiune de obligaţiuni va avea loc prin intermediul unei sindicalizări şi va fi organizată cu instituţiile incluse în reţeaua de dealeri primari a Comisiei, astfel cum s-a anunţat la 31 mai. Alte tranzacţii sindicalizate sunt prevăzute să aibă loc înainte de sfârşitul lunii iulie.

De asemenea, Comisia intenţionează să înceapă emiterea de obligaţiuni UE şi de EU-Bills prin proceduri de licitaţie începând din septembrie 2021. Odată ce sistemul de licitaţie va fi instituit, Comisia va organiza periodic sindicalizări şi licitaţii pentru obligaţiuni. Comisia va organiza, de asemenea, licitaţii periodice pentru EU-Bills.

Mai multe detalii urmează a fi prezentate de Comisie înainte de începerea licitației.

#obligatiuni pe termrn lung #Comisia Europeană #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republica Moldova dă semne de revenire în 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi față de anul precedent, însă ritmul de creștere rămâne modest, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile aparțin expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS Viitorul, prezentate vineri, 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut va crește în 2025 cu 2,7%, după un avans de doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în principal de revenirea sectorului agricol. Chiar și așa, nivelul PIB-ului nu va ajunge nici în acest an la pragul de dinaintea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În ultimii cinci ani, creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de doar 0,5%, mult sub media globală.
Producția industrială este estimată să avanseze în 2025 cu 4,5%, după trei ani consecutivi de scădere. Cu toate acestea, industria va rămâne la aproximativ 92% din maximul istoric atins în 2021, iar pe parcursul ultimului deceniu creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție considerată îngrijorătoare. În agricultură, după un declin sever în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Veaceslav Ioniță avertizează însă asupra dependenței excesive de climă și subliniază necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă.

Pe piața muncii, populația ocupată continuă să se reducă, cu un minus de aproximativ 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, pe fondul migrației externe. În același timp, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu circa 10 mii de persoane.

Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate la aproximativ 6,8 miliarde de dolari în 2025, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși pragul de 3 miliarde de dolari, devenind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, cu o revenire modestă.
Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, în creștere reală cu 4,1%, iar pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei.

Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a erodat semnificativ efectul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, sub nivelul record de 34% din 2022, dar încă ridicată. În lipsa unor șocuri majore, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%.
Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate cumpăra dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida majorărilor nominale de venituri.

„Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#criză #economie #Moldova