Comisia Europeană va emite obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde EUR

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că, potrivit estimărilor sale, în 2021 va emite obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro, care vor fi completate cu titluri pe termen scurt (EU-Bills) pentru a acoperi restul cerinţelor de finanţare.

Valoarea exactă atât a obligaţiunilor UE, cât şi a titlurilor pe termen scurt, va depinde de nevoile exacte de finanţare.

În acest mod, Comisia va fi în măsură să finanţeze, pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a anului, toate granturile şi împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi totodată să acopere nevoile politicilor UE care beneficiază de finanţare din instrumentul NextGenerationEU, scrie Agerpres.

Planul de finanţare propus de Comisie se bazează pe o estimare iniţială a nevoilor statelor membre în materie de împrumuturi şi de granturi. De asemenea, Comisia va actualiza planul de finanţare în septembrie, când va avea o imagine de ansamblu mai exactă asupra nevoilor de finanţare ale statelor membre ale UE pentru ultimele luni ale anului.

„Prin emiterea de obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro şi prin utilizarea de titluri suplimentare pe termen scurt în acest an, vom reuşi să acoperim nevoile cele mai urgente ale statelor membre şi să le aşezăm pe acestea pe calea către o redresare durabilă şi către o Europă verde, digitală şi rezilientă”, a declarat comisarul pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn.

Prima emisiune de obligaţiuni va avea loc prin intermediul unei sindicalizări şi va fi organizată cu instituţiile incluse în reţeaua de dealeri primari a Comisiei, astfel cum s-a anunţat la 31 mai. Alte tranzacţii sindicalizate sunt prevăzute să aibă loc înainte de sfârşitul lunii iulie.

De asemenea, Comisia intenţionează să înceapă emiterea de obligaţiuni UE şi de EU-Bills prin proceduri de licitaţie începând din septembrie 2021. Odată ce sistemul de licitaţie va fi instituit, Comisia va organiza periodic sindicalizări şi licitaţii pentru obligaţiuni. Comisia va organiza, de asemenea, licitaţii periodice pentru EU-Bills.

Mai multe detalii urmează a fi prezentate de Comisie înainte de începerea licitației.

#obligatiuni pe termrn lung #Comisia Europeană #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții