Comisia Europeană va emite obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde EUR

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că, potrivit estimărilor sale, în 2021 va emite obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro, care vor fi completate cu titluri pe termen scurt (EU-Bills) pentru a acoperi restul cerinţelor de finanţare.

Valoarea exactă atât a obligaţiunilor UE, cât şi a titlurilor pe termen scurt, va depinde de nevoile exacte de finanţare.

În acest mod, Comisia va fi în măsură să finanţeze, pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a anului, toate granturile şi împrumuturile planificate pentru statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi totodată să acopere nevoile politicilor UE care beneficiază de finanţare din instrumentul NextGenerationEU, scrie Agerpres.

Planul de finanţare propus de Comisie se bazează pe o estimare iniţială a nevoilor statelor membre în materie de împrumuturi şi de granturi. De asemenea, Comisia va actualiza planul de finanţare în septembrie, când va avea o imagine de ansamblu mai exactă asupra nevoilor de finanţare ale statelor membre ale UE pentru ultimele luni ale anului.

„Prin emiterea de obligaţiuni pe termen lung în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro şi prin utilizarea de titluri suplimentare pe termen scurt în acest an, vom reuşi să acoperim nevoile cele mai urgente ale statelor membre şi să le aşezăm pe acestea pe calea către o redresare durabilă şi către o Europă verde, digitală şi rezilientă”, a declarat comisarul pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn.

Prima emisiune de obligaţiuni va avea loc prin intermediul unei sindicalizări şi va fi organizată cu instituţiile incluse în reţeaua de dealeri primari a Comisiei, astfel cum s-a anunţat la 31 mai. Alte tranzacţii sindicalizate sunt prevăzute să aibă loc înainte de sfârşitul lunii iulie.

De asemenea, Comisia intenţionează să înceapă emiterea de obligaţiuni UE şi de EU-Bills prin proceduri de licitaţie începând din septembrie 2021. Odată ce sistemul de licitaţie va fi instituit, Comisia va organiza periodic sindicalizări şi licitaţii pentru obligaţiuni. Comisia va organiza, de asemenea, licitaţii periodice pentru EU-Bills.

Mai multe detalii urmează a fi prezentate de Comisie înainte de începerea licitației.

#obligatiuni pe termrn lung #Comisia Europeană #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.