Comisia Europeană va propune un mecanism de corecție a prețului la gazul natural

10 Nov. 2022, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Nov. 2022, 17:54 // Actual //  MD Bani

Comisia Europeană va propune vineri ţărilor UE un coridor de preţ destinat să limiteze creşterea explozivă a preţului gazelor naturale. Potrivit Reuters, nu va fi vorba de un plafon strict precum cel solicitat de multe state membre, au declarat mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Uniunea Europeană este profund divizată când vine vorba de plafonarea preţului gazului, în condiţiile în care aproximativ 15 ţări cer diferite versiuni ale unui astfel de mecanism de intervenţie pe piaţă, în ideea de a diminua preţurile în contextul unei crize energetice fără precedent care alimentează o inflaţie record. Însă Germania, cea mai mare economie din blocul comunitar, Ţările de Jos dar şi Executivul comunitar sunt de părere că un plafon de preţ riscă să îi descurajeze pe furnizori şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru o scăderea consumului de gaz.

Potrivit unui diplomat european din apropierea discuţiilor, Comisia Europeană le-a spus statelor membre că un plafon în sens strict impus asupra preţului de referinţă de la TTF, principala piaţă europeană pentru tranzacţiile futures cu gaze naturale, ar eşua în a diminua preţurile într-un mod structural şi, în acelaşi timp, ar ridica numeroase riscuri juridice şi la adresa aprovizionării.

„Riscurile sunt mai mari decât beneficiile”, a dezvăluit diplomatul european citat de Reuters.

La rândul său, un oficial european a precizat că Executivul comunitar va profita de o reuniune cu uşile închise a ambasadorilor statelor membre la UE, care va avea loc vineri, pentru a-şi prezenta punctul de vedere cu privire la un „mecanism de corecţie a pieţei”, echivalentul unui „coridor de preţ” cu privire la TTF.

„Nu pui în pericol securitatea aprovizionării prin impunerea unui preţ fix, mai mic decât cel de pe piaţă, într-un moment în care suntem într-o competiţie globală pentru gaze lichefiate. Creezi un coridor în limitele căruia preţurile ar urma să evolueze, în speranţa că astfel va fi redusă volatilitatea”, a spus oficialul care a dorit să îşi păstreze anonimatul, citat de Reuters.

Comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a declarat miercuri că Executivul comunitar va prezenta, vineri, statelor membre, „elementele cheie ale mecanismului de corecţie a preţului”, urmând ca ulterior să vină şi cu o „propunere legislativă completă”.

În replică, o serie de ţări membre, precum Polonia şi Belgia, care solicită de mult un instrument eficient pentru o reducere semnificativă a preţurilor, s-au declarat nemulţumite de propunerea Comisiei, subliniind că nu se ridică la înălţimea plafonului pe care îl doresc.

Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni în data de 24 noiembrie în speranţa că vor putea aproba mai multe politici care să răspundă la criza energetică, inclusiv prin urgentarea eliberării autorizaţiilor necesare pentru construcţia de capacităţi regenerabile, demararea achiziţiilor comune de gaze în UE şi pentru a lucra asupra unui nou preţ de referinţă la gaze.

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 12:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM