Comisia Europeană va propune un mecanism de corecție a prețului la gazul natural

Comisia Europeană va propune vineri ţărilor UE un coridor de preţ destinat să limiteze creşterea explozivă a preţului gazelor naturale. Potrivit Reuters, nu va fi vorba de un plafon strict precum cel solicitat de multe state membre, au declarat mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Uniunea Europeană este profund divizată când vine vorba de plafonarea preţului gazului, în condiţiile în care aproximativ 15 ţări cer diferite versiuni ale unui astfel de mecanism de intervenţie pe piaţă, în ideea de a diminua preţurile în contextul unei crize energetice fără precedent care alimentează o inflaţie record. Însă Germania, cea mai mare economie din blocul comunitar, Ţările de Jos dar şi Executivul comunitar sunt de părere că un plafon de preţ riscă să îi descurajeze pe furnizori şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru o scăderea consumului de gaz.

Potrivit unui diplomat european din apropierea discuţiilor, Comisia Europeană le-a spus statelor membre că un plafon în sens strict impus asupra preţului de referinţă de la TTF, principala piaţă europeană pentru tranzacţiile futures cu gaze naturale, ar eşua în a diminua preţurile într-un mod structural şi, în acelaşi timp, ar ridica numeroase riscuri juridice şi la adresa aprovizionării.

„Riscurile sunt mai mari decât beneficiile”, a dezvăluit diplomatul european citat de Reuters.

La rândul său, un oficial european a precizat că Executivul comunitar va profita de o reuniune cu uşile închise a ambasadorilor statelor membre la UE, care va avea loc vineri, pentru a-şi prezenta punctul de vedere cu privire la un „mecanism de corecţie a pieţei”, echivalentul unui „coridor de preţ” cu privire la TTF.

„Nu pui în pericol securitatea aprovizionării prin impunerea unui preţ fix, mai mic decât cel de pe piaţă, într-un moment în care suntem într-o competiţie globală pentru gaze lichefiate. Creezi un coridor în limitele căruia preţurile ar urma să evolueze, în speranţa că astfel va fi redusă volatilitatea”, a spus oficialul care a dorit să îşi păstreze anonimatul, citat de Reuters.

Comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a declarat miercuri că Executivul comunitar va prezenta, vineri, statelor membre, „elementele cheie ale mecanismului de corecţie a preţului”, urmând ca ulterior să vină şi cu o „propunere legislativă completă”.

În replică, o serie de ţări membre, precum Polonia şi Belgia, care solicită de mult un instrument eficient pentru o reducere semnificativă a preţurilor, s-au declarat nemulţumite de propunerea Comisiei, subliniind că nu se ridică la înălţimea plafonului pe care îl doresc.

Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni în data de 24 noiembrie în speranţa că vor putea aproba mai multe politici care să răspundă la criza energetică, inclusiv prin urgentarea eliberării autorizaţiilor necesare pentru construcţia de capacităţi regenerabile, demararea achiziţiilor comune de gaze în UE şi pentru a lucra asupra unui nou preţ de referinţă la gaze.

#gaz #pret #Comisia Europeană #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.