Compania aeriană a unui moldovean dă lovitura în Vestul României! Lansează zboruri directe spre Tel Aviv

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, va opera, începând din luna august, zboruri regulate pe ruta Timişoara – Tel Aviv (Israel). Vor fi două zboruri săptămânal, iar preţul unui bilet porneşte de la 49,99 euro cu toate taxele incluse.

”La sfârşitul lunii august, lista rutelor regulate directe disponibile de pe aeroportul Traian Vuia din Timişoara va fi extinsă cu încă o destinaţie internaţională. Locuitorii din vestul României vor putea călători cu HiSky către Tel Aviv, Israel devenind astfel cea de-a şasea ţară accesibilă cu un zbor direct de pe acest aeroport. Ruta Timişoara – Tel Aviv – Timişoara va fi operată de compania aeriană începând cu sezonul de toamnă, cursa inaugurală către principalul aeroport internaţional din Israel, Ben Gurion, fiind programată pentru data de 31 august 2023”, se arată într-un comunicat de presă, de joi, al companiei aeriene HiSky.

Conform ofertei de lansare, publicate pe site-ul companiei, preţul unei călătorii Timişoara – Tel Aviv, cu toate taxele incluse, porneşte de la 49.99 euro. Orarul zborurilor prevede două frecvenţe săptămânal, în fiecare zi de luni şi joi: Tel Aviv (TLV) 14:25 – 17:35 Timişoara (TSR), Timişoara (TSR) 18:35 – 21:25 Tel Aviv (TLV).

Potrivit sursei citate, Tel Aviv este cea de-a doua destinaţie pe care compania aeriană HiSky alege să o deschidă de pe Aeroportul Timişoara, după ruta Bucureşti – Timişoara, operată deja cu şase frecvenţe săptămânale, începând cu luna mai a anului trecut.

„Suntem o companie în dezvoltare şi de aceea suntem atenţi să ne facem bine temele înainte de a deschide o nouă rută. Primul pas pe care l-am făcut la Timişoara a fost să o conectăm mai bine, adică mai ieftin şi mai confortabil, de capitală şi de hub-ul de la Otopeni. Am reuşit, în ultimul an, să consolidăm această rută, cu şase frecvenţe pe săptămână. Ne aflăm acum într-un moment în care, odată cu extinderea flotei, putem continua să dezvoltăm acest aeroport. Am ales ca primă rută internaţională Tel Aviv, o destinaţie pe care o operăm deja cu succes din Bucureşti, Cluj şi Chişinău. Din experienţa de până acum, pe alte aeroporturi, dar şi din studiile premergătoare pe care le-am făcut suntem siguri că şi timişorenii aşteptau această legătură directă cu Israelul atât pentru turism cultural, religios, de sejur sau city break, cât şi pentru traficul de business. În plus, sperăm ca zborurile noastre să nu fie doar o cale de plecare către Tel Aviv ci şi una care să aducă turişti şi oameni de afaceri israelieni în România, mai ales în contextul manifestărilor culturale care au loc anul acesta în oraş.”, Iulian Scorpan, CEO HiSky.

HiSky operează din România zboruri internaţionale directe cu plecare de pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Baia Mare către Barcelona, Malaga, Tel Aviv, Bruxelles, Paris şi Dublin. Din Republica Moldova, pasagerii pot călători cu HiSky către opt destinaţii externe: Milano, Paris, Dublin, Frankfurt, Tel Aviv, Roma, Bologna şi Veneţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cursa #companie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.