Relațiile de muncă – modernizare continuă: Problemele angajaților și angajatorilor, în vizorul CNPM

25 Mai 2023, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2023, 17:42 // Actual //  bani.md

Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova, cu suportul Organizației Internaționale a Muncii, a organizat pe 25 mai o masă rotunda cu genericul „Relațiile de muncă – modernizare continuă”. Scopul evenimentului era să aducă în vizor mai multe probleme din domeniu.

Este vorba despre perspectivele de amendare a legislației muncii; aspecte teoretice și practice privind aplicarea clauzei de neconcurență; angajarea salariaților prin intermediul agenților de muncă temporară – necesitate pe piața muncii, precum și identificarea problemelor de aplicare a legislației muncii cu care se confruntă angajatorii.

Vladislav Caminschi, directorul executiv al CNPM, a menționat că unul din obiectivele Confederației este ca împreună cu partenerii sociali și autoritățile să fie identificate premise pentru implementarea în legislația națională a mecanismului Agentului de muncă temporară, adăugând că, deși, există susținere, inclusiv, din partea OIM, în țara noastră nu este implementat încă această formă de încadrare în câmpul muncii.

„Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă.  În același timp, directorul CNPM a menționat că pe agenda patronatelor pentru perioada următoare se regăsește și elaborarea unei liste exhasutive a documentelor pe care trebuie să le elaboreze angajatorul – de la angajare până la transmiterea în arhivă a actelor, o abordare clară privind contractele de ucenicie, la perfectarea cărora sunt o serie de carențe, precum și identificarea unor mecanisme de alternativă pentru soluționarea litigiilor de muncă – până a ajunge în instanța de judecată”, susțin organizatorii.

Un alt subiect de pe agenda mesei rotunde a vizat mecanismul clauzei de neconcurență, care prevede că părțile pot negocia o clauză prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului individual de muncă să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său, pe perioada negociată de părți. Pe parcursul acestei perioade, angajatorul îi achită salariatului o indemnizație lunară, a cărei mărime va fi negociată, dar care nu va fi mai mică de 50% din leafa medie lunară.

 

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.