Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova, cu suportul Organizației Internaționale a Muncii, a organizat pe 25 mai o masă rotunda cu genericul „Relațiile de muncă – modernizare continuă”. Scopul evenimentului era să aducă în vizor mai multe probleme din domeniu.
Este vorba despre perspectivele de amendare a legislației muncii; aspecte teoretice și practice privind aplicarea clauzei de neconcurență; angajarea salariaților prin intermediul agenților de muncă temporară – necesitate pe piața muncii, precum și identificarea problemelor de aplicare a legislației muncii cu care se confruntă angajatorii.
Vladislav Caminschi, directorul executiv al CNPM, a menționat că unul din obiectivele Confederației este ca împreună cu partenerii sociali și autoritățile să fie identificate premise pentru implementarea în legislația națională a mecanismului Agentului de muncă temporară, adăugând că, deși, există susținere, inclusiv, din partea OIM, în țara noastră nu este implementat încă această formă de încadrare în câmpul muncii.
„Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. În același timp, directorul CNPM a menționat că pe agenda patronatelor pentru perioada următoare se regăsește și elaborarea unei liste exhasutive a documentelor pe care trebuie să le elaboreze angajatorul – de la angajare până la transmiterea în arhivă a actelor, o abordare clară privind contractele de ucenicie, la perfectarea cărora sunt o serie de carențe, precum și identificarea unor mecanisme de alternativă pentru soluționarea litigiilor de muncă – până a ajunge în instanța de judecată”, susțin organizatorii.
Un alt subiect de pe agenda mesei rotunde a vizat mecanismul clauzei de neconcurență, care prevede că părțile pot negocia o clauză prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului individual de muncă să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său, pe perioada negociată de părți. Pe parcursul acestei perioade, angajatorul îi achită salariatului o indemnizație lunară, a cărei mărime va fi negociată, dar care nu va fi mai mică de 50% din leafa medie lunară.