Compania aeriană a unui moldovean obține licență pentru zboruri către Canada

Compania aeriană low-cost HiSky, din Republica Moldova, a anunțat joi că a primit o licență din partea Agenției canadiene de transport pentru a opera zboruri regulate către și dinspre Canada spre România, scrie Seenews.

HiSky devine astfel singura companie aeriană din România care face demersuri pentru lansarea de zboruri către Canada, a precizat compania într-un comunicat de presă. În prezent, pasagerii români nu au nicio opțiune de zbor direct către Canada, ca urmare a suspendării în 2020 a rutei București-Toronto, care era operată de o companie străină.

HiSky a declarat că are capacitatea necesară pentru a opera o rută non-stop pe distanțe lungi către Canada cu o aeronavă Airbus 330-200.

„Atunci când am adăugat în flota noastră o aeronavă cu autonomie crescută, am urmărit în mod special să stabilim aceste conexiuni eficiente între România și cele mai solicitate destinații de către pasagerii noștri. Suntem extrem de aproape de primul zbor direct din București către New York după mai bine de 20 de ani, iar vestea obținerii licenței pentru zboruri către Canada susține strategia noastră de creștere a numărului de rute lung-curier”, a declarat Iulian Scorpan, CEO HiSky.

Scorpan a adăugat că firma intenționează să lanseze primele rute din București către cele mai populare orașe din Canada cât mai curând posibil, pentru a răspunde nevoilor diasporei românești numeroase din această țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Canada #licenta #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.