Compania moldoveanului Scorpan zboară pe profit. A avut o cifră de afaceri de peste 170 milioane euro

30 Sept. 2024, 11:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2024, 11:27 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania aeriană HiSky, fondată de Iulian Scorpan, fost director al Air Moldova, a raportat o cifră de afaceri de 856 milioane de lei românești (aproximativ 172 milioane de euro) pentru anul 2023, marcând o creștere impresionantă de 124% față de anul precedent. De asemenea, compania a înregistrat un profit de 8,4 milioane de lei (circa 1,7 milioane de euro), conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, citate de economica.net.

De la lansarea sa în timpul pandemiei, HiSky a reușit să transporte 2,5 milioane de pasageri în cei trei ani de activitate, dintre care 1,6 milioane doar în 2023. Compania a profitat de rutele lăsate libere de Blue Air, care și-a suspendat activitatea în septembrie 2022, reușind să se impună pe piață.

Anul trecut, HiSky a urcat pe locul patru în clasamentul celor mai mari operatori de pe aeroporturile din România, alături de TAROM, Ryanair și Wizz Air. Cu o medie de 119 angajați, compania a acumulat datorii de peste 222 milioane de lei, dar planurile pentru viitor sunt optimiste.

Pentru al patrulea an de activitate, HiSky intenționează să consolideze poziția pe piață și să lanseze prima rută transatlantică. De asemenea, compania va explora oportunitățile de operare a zborurilor long curier, prin introducerea de noi rute către destinații îndepărtate.

Flota HiSky include opt aeronave Airbus, inclusiv o aeronavă de mari dimensiuni, capabilă să zboare până la 13 ore, dedicată călătoriilor pe distanțe lungi. Compania operează regulat din aeroporturile București, Cluj Napoca, Iași, Baia Mare, Oradea și Chișinău, către diverse destinații din Europa și Statele Unite, dar și zboruri charter către Asia și Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!