Compania moldoveanului Scorpan zboară pe profit. A avut o cifră de afaceri de peste 170 milioane euro

Compania aeriană HiSky, fondată de Iulian Scorpan, fost director al Air Moldova, a raportat o cifră de afaceri de 856 milioane de lei românești (aproximativ 172 milioane de euro) pentru anul 2023, marcând o creștere impresionantă de 124% față de anul precedent. De asemenea, compania a înregistrat un profit de 8,4 milioane de lei (circa 1,7 milioane de euro), conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, citate de economica.net.

De la lansarea sa în timpul pandemiei, HiSky a reușit să transporte 2,5 milioane de pasageri în cei trei ani de activitate, dintre care 1,6 milioane doar în 2023. Compania a profitat de rutele lăsate libere de Blue Air, care și-a suspendat activitatea în septembrie 2022, reușind să se impună pe piață.

Anul trecut, HiSky a urcat pe locul patru în clasamentul celor mai mari operatori de pe aeroporturile din România, alături de TAROM, Ryanair și Wizz Air. Cu o medie de 119 angajați, compania a acumulat datorii de peste 222 milioane de lei, dar planurile pentru viitor sunt optimiste.

Pentru al patrulea an de activitate, HiSky intenționează să consolideze poziția pe piață și să lanseze prima rută transatlantică. De asemenea, compania va explora oportunitățile de operare a zborurilor long curier, prin introducerea de noi rute către destinații îndepărtate.

Flota HiSky include opt aeronave Airbus, inclusiv o aeronavă de mari dimensiuni, capabilă să zboare până la 13 ore, dedicată călătoriilor pe distanțe lungi. Compania operează regulat din aeroporturile București, Cluj Napoca, Iași, Baia Mare, Oradea și Chișinău, către diverse destinații din Europa și Statele Unite, dar și zboruri charter către Asia și Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Scorpan #companie #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.