Compania moldoveanului Scorpan zboară pe profit. A avut o cifră de afaceri de peste 170 milioane euro

Compania aeriană HiSky, fondată de Iulian Scorpan, fost director al Air Moldova, a raportat o cifră de afaceri de 856 milioane de lei românești (aproximativ 172 milioane de euro) pentru anul 2023, marcând o creștere impresionantă de 124% față de anul precedent. De asemenea, compania a înregistrat un profit de 8,4 milioane de lei (circa 1,7 milioane de euro), conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, citate de economica.net.

De la lansarea sa în timpul pandemiei, HiSky a reușit să transporte 2,5 milioane de pasageri în cei trei ani de activitate, dintre care 1,6 milioane doar în 2023. Compania a profitat de rutele lăsate libere de Blue Air, care și-a suspendat activitatea în septembrie 2022, reușind să se impună pe piață.

Anul trecut, HiSky a urcat pe locul patru în clasamentul celor mai mari operatori de pe aeroporturile din România, alături de TAROM, Ryanair și Wizz Air. Cu o medie de 119 angajați, compania a acumulat datorii de peste 222 milioane de lei, dar planurile pentru viitor sunt optimiste.

Pentru al patrulea an de activitate, HiSky intenționează să consolideze poziția pe piață și să lanseze prima rută transatlantică. De asemenea, compania va explora oportunitățile de operare a zborurilor long curier, prin introducerea de noi rute către destinații îndepărtate.

Flota HiSky include opt aeronave Airbus, inclusiv o aeronavă de mari dimensiuni, capabilă să zboare până la 13 ore, dedicată călătoriilor pe distanțe lungi. Compania operează regulat din aeroporturile București, Cluj Napoca, Iași, Baia Mare, Oradea și Chișinău, către diverse destinații din Europa și Statele Unite, dar și zboruri charter către Asia și Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Scorpan #companie #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.