Compania moldoveanului Scorpan zboară pe profit. A avut o cifră de afaceri de peste 170 milioane euro

Compania aeriană HiSky, fondată de Iulian Scorpan, fost director al Air Moldova, a raportat o cifră de afaceri de 856 milioane de lei românești (aproximativ 172 milioane de euro) pentru anul 2023, marcând o creștere impresionantă de 124% față de anul precedent. De asemenea, compania a înregistrat un profit de 8,4 milioane de lei (circa 1,7 milioane de euro), conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, citate de economica.net.

De la lansarea sa în timpul pandemiei, HiSky a reușit să transporte 2,5 milioane de pasageri în cei trei ani de activitate, dintre care 1,6 milioane doar în 2023. Compania a profitat de rutele lăsate libere de Blue Air, care și-a suspendat activitatea în septembrie 2022, reușind să se impună pe piață.

Anul trecut, HiSky a urcat pe locul patru în clasamentul celor mai mari operatori de pe aeroporturile din România, alături de TAROM, Ryanair și Wizz Air. Cu o medie de 119 angajați, compania a acumulat datorii de peste 222 milioane de lei, dar planurile pentru viitor sunt optimiste.

Pentru al patrulea an de activitate, HiSky intenționează să consolideze poziția pe piață și să lanseze prima rută transatlantică. De asemenea, compania va explora oportunitățile de operare a zborurilor long curier, prin introducerea de noi rute către destinații îndepărtate.

Flota HiSky include opt aeronave Airbus, inclusiv o aeronavă de mari dimensiuni, capabilă să zboare până la 13 ore, dedicată călătoriilor pe distanțe lungi. Compania operează regulat din aeroporturile București, Cluj Napoca, Iași, Baia Mare, Oradea și Chișinău, către diverse destinații din Europa și Statele Unite, dar și zboruri charter către Asia și Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Scorpan #companie #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.