Compania moldoveanului Scorpan zboară pe profit. A avut o cifră de afaceri de peste 170 milioane euro

Compania aeriană HiSky, fondată de Iulian Scorpan, fost director al Air Moldova, a raportat o cifră de afaceri de 856 milioane de lei românești (aproximativ 172 milioane de euro) pentru anul 2023, marcând o creștere impresionantă de 124% față de anul precedent. De asemenea, compania a înregistrat un profit de 8,4 milioane de lei (circa 1,7 milioane de euro), conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, citate de economica.net.

De la lansarea sa în timpul pandemiei, HiSky a reușit să transporte 2,5 milioane de pasageri în cei trei ani de activitate, dintre care 1,6 milioane doar în 2023. Compania a profitat de rutele lăsate libere de Blue Air, care și-a suspendat activitatea în septembrie 2022, reușind să se impună pe piață.

Anul trecut, HiSky a urcat pe locul patru în clasamentul celor mai mari operatori de pe aeroporturile din România, alături de TAROM, Ryanair și Wizz Air. Cu o medie de 119 angajați, compania a acumulat datorii de peste 222 milioane de lei, dar planurile pentru viitor sunt optimiste.

Pentru al patrulea an de activitate, HiSky intenționează să consolideze poziția pe piață și să lanseze prima rută transatlantică. De asemenea, compania va explora oportunitățile de operare a zborurilor long curier, prin introducerea de noi rute către destinații îndepărtate.

Flota HiSky include opt aeronave Airbus, inclusiv o aeronavă de mari dimensiuni, capabilă să zboare până la 13 ore, dedicată călătoriilor pe distanțe lungi. Compania operează regulat din aeroporturile București, Cluj Napoca, Iași, Baia Mare, Oradea și Chișinău, către diverse destinații din Europa și Statele Unite, dar și zboruri charter către Asia și Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Scorpan #companie #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.