Compania penalului Șor, fosta concesionară a Aeroportului Chișinău, a virat în bugetul țării 7,3 milioane de lei

Avia Invest, fosta concesionară a Aeroportului Chișinău, controlată de Ilan Șor, a virat în bugetul de stat sub formă de redevențe – 7,3 milioane de lei în șase luni ale anului 2023, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

„A fost finalizat transferul activelor Aeroportului Chișinău în proprietatea statului, ca urmare a rezilierii contractului de concesiune a activelor gestionate de aeroport și a amplasamentului aferent, semnat în 2013”, anunță APP în raportul său.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău. Iar în martie 2023 statul a intrat în posesia activelor aeroportului.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Ilan Șor a fost condamnat, în aprilie curent, de Curtea de Apel la 15 ani de închisoare în dosarul devalizării băncilor.

Condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare în prima instanță, în 2017, pentru rolul său în devalizarea băncilor, fostul șef al Băncii de Economii spune că este nevinovat. În ciuda condamnării, Șor fost ales deputat, în 2019, dar a fugit din R. Moldova, după alungarea de la putere a aliatului său democrat Vlad Plahotniuc în același an. A fost reales deputat în 2021, după o campanie de la distanță, exclusiv online. În prezent, acesta s-ar afla în Israel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #Aeroport #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.