Compania petrolieră Shell va plăti circa două miliarde de dolari impozite extraordinare în UE și Marea Britanie

Compania petrolieră Shell a anunţat va plăti circa două miliarde de dolari (aproximativ 1,9 miliarde de euro) impozite extraordinare în Uniunea Europeană şi Marea Britanie, aferente anului 2022, relatează agenţia EFE.

Impozitul vine în urma modificărilor introduse în UE şi Marea Britanie, începând din septembrie, pentru impozitarea câştigurilor extraordinare pe care companiile de petrol şi gaze le-au obţinut graţie preţurilor ridicate la materiile prime, la nivel global.

Aceste două miliarde de dolari se vor adăuga celor 360 de milioane de dolari taxe neaşteptate, pe care compania le-a anunţat deja investitorilor, au precizat reprezentanţii Shell.

Prin această decizie, compania petrolieră va plăti impozite în Marea Britanie pentru prima dată în ultimii cinci ani, când a beneficiat de returnarea impozitelor datorită investiţiilor realizate în Marea Nordului.

Shell, care va prezenta rezultatele anuale luna viitoare, a informat, de asemenea, că se aşteaptă ca vânzările în sectorul produselor chimice să fi fost „semnificativ mai reduse” în ultimele trei luni din 2022, comparativ cu trimestrul anterior.

Totodată, a semnalat că producţia de gaze naturale lichefiate în trimestrul menţionat a fost afectată de întreruperi importante în două centre din Australia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozit extraordinar #shell #companie petroliera #castiguri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.