Compania petrolieră Shell va plăti circa două miliarde de dolari impozite extraordinare în UE și Marea Britanie

Compania petrolieră Shell a anunţat va plăti circa două miliarde de dolari (aproximativ 1,9 miliarde de euro) impozite extraordinare în Uniunea Europeană şi Marea Britanie, aferente anului 2022, relatează agenţia EFE.

Impozitul vine în urma modificărilor introduse în UE şi Marea Britanie, începând din septembrie, pentru impozitarea câştigurilor extraordinare pe care companiile de petrol şi gaze le-au obţinut graţie preţurilor ridicate la materiile prime, la nivel global.

Aceste două miliarde de dolari se vor adăuga celor 360 de milioane de dolari taxe neaşteptate, pe care compania le-a anunţat deja investitorilor, au precizat reprezentanţii Shell.

Prin această decizie, compania petrolieră va plăti impozite în Marea Britanie pentru prima dată în ultimii cinci ani, când a beneficiat de returnarea impozitelor datorită investiţiilor realizate în Marea Nordului.

Shell, care va prezenta rezultatele anuale luna viitoare, a informat, de asemenea, că se aşteaptă ca vânzările în sectorul produselor chimice să fi fost „semnificativ mai reduse” în ultimele trei luni din 2022, comparativ cu trimestrul anterior.

Totodată, a semnalat că producţia de gaze naturale lichefiate în trimestrul menţionat a fost afectată de întreruperi importante în două centre din Australia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozit extraordinar #shell #companie petroliera #castiguri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul infracțiunilor înregistrate în Republica Moldova a fost în descreștere în anul 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), bazate pe informațiile Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, cu 6,0% mai puțin decât în 2024 și cu 14,9% sub nivelul din 2021. Rata infracționalității a coborât la 97 de infracțiuni la 10 mii locuitori, față de 103 în anul precedent.

În același timp, structura criminalității arată că 23,7% din total au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave. Dintre acestea, 3,3% au fost excepțional de grave și deosebit de grave, iar 20,4%, infracțiuni grave. În ultimii cinci ani s-a atestat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (+7,4%) și a celor grave (+6,1%), în timp ce infracțiunile ușoare au scăzut puternic.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (63,2%). Aproape fiecare a treia infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în municipiul Chișinău, urmat de Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Totodată, 23,1% din infracțiuni au avut loc în spații publice. În 86 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau alte mijloace periculoase.

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,1%) au fost contra patrimoniului, iar 17,0% au vizat domeniul transporturilor.

Comparativ cu 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (+25,3%) și contra sănătății publice și conviețuirii sociale (+24,0%). În schimb, au scăzut infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat (-38,3%) și cele contra familiei și minorilor (-16,6%).

În 2025 au fost înregistrate 428 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, cu 13,2% mai puțin decât în 2024. Minorii au fost implicați cel mai frecvent în furturi (58,6%), huliganism (9,6%), răpiri de transport (6,3%) și jafuri (4,9%).

Datele MAI arată că anul trecut au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor, dintre care 54,1% bărbați și 45,9% femei. În cazul violenței în familie, femeile au predominat — 69,4% din cele 843 victime.

Numărul victimelor omorului intenționat a fost de 113 persoane, iar în total 349 persoane au decedat în urma infracțiunilor, peste 41% dintre decese fiind cauzate de accidente rutiere.

În 2025 au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5% mai puțin față de anul precedent. Bărbații reprezintă 91,9% dintre infractori.

Pe de altă parte, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut la 11,8 mii, cu 8,4% mai mult decât în 2024 — echivalentul a aproximativ 32 de condamnări pe zi.

În penitenciare se aflau 6,3 mii persoane, majoritatea bărbați (94,7%). Aproximativ 32,8% dintre deținuți ispășeau pedepse între 5 și 10 ani de închisoare.