Marea Britanie a produs o cantitate record de energie eoliană în 2022

Fermele eoliene din Marea Britanie au contribuit anul trecut cu un nivel record (26,8%) la generarea de electricitate în ţară, deşi centralele alimentate cu gaze au rămas cea mai mare sursă de energie, arată datele publicate vineri de compania National Grid, transmite Reuters.

Regatul Unit are ca obiectiv până în 2050 ajungerea la emisii nete zero, ceea ce va necesita ample investiţii în generarea de electricitate din surse regenerabile.

Ponderea energiei eoliene în mixul de electricitate al Marii Britanii a crescut anul trecut, de la un nivel de 21,8% în 2021, în condiţiile în care sunt operaţionale mai multe proiecte eoliene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cea mai mare fermă eoliană offshore din lume, Hornsea 2, de la Marea Nordului, a devenit complet operaţională în august 2022. Unitatea poate genera suficientă electricitate pentru a alimenta aproximativ 1.4 milioane de locuinţe, scrie Agerpres.

În 2022, centralele alimentate cu gaze din Regatul Unit au produs 38,5% din electricitate, în creştere faţă de 37,8% în 2021, în condiţiile în care ţara a importat mai puţină electricitate, importurile reprezentând 5,5% din total, faţă de 10,3% în 2021.

Energia eoliană va fi un factor critic al modului în care Europa gestionează criza energiei, care a costat deja peste 1.000 miliarde de dolari. Viteza mai mare a vântului va atenua necesitatea de a arde o cantitate mai mare de gaze, după ce Rusia a redus livrările către Europa.

#energie eoliana #electricitate #record #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.