Companiile și instituțiile de stat țin sub șapte lacăte salariile șefilor

Un raport al Freedom House relevă că instituțiile de stat și companiile publică pe paginile web informații insuficiente cu privire la salariile șefilor, bugete și achiziții. În același timp sunt publicate informații despre numărul locurilor de muncă vacante.

„Un număr mare de instituții, atât la nivel central, cât și la nivel local, nu respectă nici măcar obligațiile esențiale de transparența pro-activă. Aici putem menționa Ministerul Culturii, Consiliul raional Edineț, Agenția Națională Anti-doping, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Procuratura Generală. Un grad de transparență ridicat o au portalul public m-tender pentru achizițiile publice și pagina web a ANI – în partea ce se referă declarațiile de avere și interese ale funcționarilor”, a explicat, Stela Pavlov, expertă în domeniul reformelor în sectorul mass-media, anticorupție și justiție.

Studiul a analizat 58 de instituții publice și 15 întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, în care statul are cotă parte.

„Nu s-au înregistrat progrese esențiale în domeniul transparenței pro-active din momentul evaluării în 2021. Disponibilitatea datelor esențiale de natură organizațională, financiară și de personal rămâne în continuare a fi o provocare”, a punctat Pavlov.

#transpearenta #instituții #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește măsuri mai dure împotriva închirierilor pe termen scurt, în încercarea de a reduce presiunea asupra pieței imobiliare și de a face locuințele mai accesibile. Platforme precum Airbnb și Booking ar putea fi vizate de noi restricții, iar autoritățile locale ar urma să primească mai multe instrumente pentru a limita acest tip de închiriere.

O lege în acest sens, denumită Legea privind locuințele accesibile, urmează să fie aprobată miercuri de Comisia Europeană. Inițiativa va permite identificarea zonelor care se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor beneficia de sprijin juridic pentru a introduce măsuri menite să reducă deficitul de locuințe.

Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, susține că închirierile pe termen scurt nu reprezintă cauza principală a crizei locuințelor din Europa, însă contribuie la agravarea situației în anumite regiuni, în special în marile orașe și în destinațiile turistice.

La nivelul Uniunii Europene, închirierile pe termen scurt înregistrate oficial reprezintă aproximativ 1,2% din totalul locuințelor. În destinațiile turistice populare, însă, ponderea poate ajunge la 20% din fondul locativ.

Datele companiei de consultanță AirDNA arată că în 2025 existau aproximativ 60 000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. În centrul orașului Porto, aceste locuințe reprezentau aproape 40% din fondul locativ disponibil, iar în unele cartiere din Madrid ponderea ajungea până la 56% din locuințele oferite pentru închiriere pe termen lung.

„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a afirmat comisarul european.

Mai multe orașe europene au introdus deja restricții pentru închirierile pe termen scurt. Barcelona intenționează să elimine treptat aproximativ 10 000 de apartamente turistice autorizate până în 2028, în timp ce Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, limite pentru chiriile turistice sau restricții privind apariția unor noi locuințe în regim de închiriere pe termen scurt.

Unele dintre aceste măsuri au ajuns însă în instanță. La Florența, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au contestat restricțiile impuse de autorități.

#restricții la chirie #Booking #Airbnb #UE