Criză de curse aeriene la Aeroportul Chișinău! Ce companii vor să ademenească autoritățile ca să vină în Moldova

Taxa aeroportuară de 9 euro pe care o achită companiile aeriene pentru fiecare pasager urmează să fie revizuită, iar ulterior anulată. Acest lucru este important pentru a aduce mai multe companii aeriene în Republica Moldova, a declarat Constantin Vozian, administratorul adjunct al Aeroportului Chișinău.

„Noi muncim în această direcție pentru a aduce mai multe companii aeriene. Cu Wizz Air am discutat cu responsabilii pe direcția de dezvoltare a Europei de Sud Est. Doleanța companiilor este revizuirea taxei aeroportuare în mărime de 9 euro suntem în proces de revizuire și se va reduce semnificativ în scurt timp. În câteva luni vom opta pentru excluderea acestei taxe. Întreprinderea este cointeresată să aibă taxe mari, însă acest lucru nu impulsionează venirea companiile aeriene. Ca să avem un număr mai mare de zboruri trebui să avem mai multe companii, iar mai multe companii vom avea dacă ne revizuim tarifele”, a explicat Vozioan într-un podcastul Ziarului de Gardă „ZdCe”.

Potrivit lui tarifele pe care le percepe aeroportul sunt comparabile cu cele din regiune. Doar la cel de la Iași sunt taxele mai mci.

În prezent, după cum spune Vozioan, administrația aeroportului discută cu Wizz Air, Easy Jet și Ryanair. „Asta nu înseamnă că vom primi acceptul imediat. Purtăm discuții”.

Numărul curselor de pe Aeroportul Chișinău s-au redus, iar moldovenii sunt nevoiți să zboare de la Iași sau București.

În prezent aeroportul de la Chișinău se confruntă cu o criză de curse aeriene, în condițiile în care unul din principalii operatori Air Moldova are probleme financiare, iar cursele au fost împărțite între Fly One și Hi Sky. Recent, premierul Dorin Recean declara că până la sfârșitul lunii iulie problema de la Aeroportul Chișinău va fi soluționată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curse aeroport #compani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.