Compensarea facturilor la gaz, sub lupa CNA: Sunt riscuri de corupție

Centrul Național Anticorupție vede riscuri de corupție în proiectul de lege cu privire la compensarea facturilor la gaz pentru populație în perioada rece a anului, potrivit expertizei centrului.

Astfel, în raportul de expertiză a CNA pe marginea legii privind compensarea tarifelor la gazele naturale utilizate de consumatorii gospodăriilor casnice se arată că, chiar dacă proiectul a fost elaborat ca să susțină societatea în situația de criză, cauzată de creșterea tarifului la gaze, acesta nu este în concordanță cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal. În proiect nu este clar stipulat dacă există mijloace financiare disponibile de fi alocate pentru implementare”, se spune în raport.

În avizul emis de CNA pe acest proiect, se menționează că au fost identificate norme care instituie ambiguități administrative în ceea ce privește procedura de stabilire și achitare a compensațiilor de către Ministerul Finanțelor. În același timp, proiectul nu reglementează instituția responsabilă pentru stabilirea cuantumului corect al compensațiilor.

Prin urmare, Centrul recomandă reexaminarea proiectului, inclusiv cu stabilirea perioadei exacte de implementare a legii și a procedurii clare de alocarea a mijloacelor financiare.

Potrivit proiectului de lege pentru ajutorul pe timp de iarnă a familiilor cu venituri mici vor fi alocați 523 mil. de lei. De compensarea facturilor la gaz vor beneficia toți consumatorii și vor fi alocați 770 mil. de lei. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

Pentru compensarea tarifului la căldură Executivul va aloca 340 mil. de lei. Iar tariful va fi compensat cu 2/3 din factură sau 450 de lei pe lună.

#compensare #facturi #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu data de 2 martie, Sistemul de Intrare/Ieșire al Uniunii Europene (EES) devine operațional în mai multe puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România, ceea ce înseamnă reguli noi pentru cetățenii statelor din afara UE care călătoresc în spațiul european pentru șederi scurte.

Sistemul va fi activ la punctele Leușeni–Albița, Sculeni–Sculeni, Leova–Bumbăta, Giurgiulești–Galați (portuar și feroviar) și Ungheni–Iași (feroviar). Prin intermediul EES, autoritățile vor înregistra automat data și locul fiecărei intrări și ieșiri din Uniunea Europeană, vor colecta date alfanumerice și biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – și vor calcula durata legală de ședere, care nu poate depăși 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

La prima trecere a frontierei după activarea sistemului, călătorilor li se vor preleva datele biometrice și va fi creat un dosar electronic individual. La intrările ulterioare, verificările se vor face automat, ceea ce ar trebui să reducă timpul de așteptare în punctele de frontieră.

Sistemul este deja funcțional în alte puncte de trecere, precum Costești–Stânca, Giurgiulești–Galați, Cahul–Oancea și Lipcani–Rădăuți Prut, unde a fost implementat etapizat începând cu toamna anului 2025.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, noile reguli se aplică celor care călătoresc în baza pașaportului biometric moldovenesc. În schimb, persoanele care dețin și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau al spațiului Schengen și folosesc documentul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Sunt exceptați de la prelevarea amprentelor copiii cu vârsta sub 12 ani și persoanele pentru care acest lucru este fizic imposibil.