Compensarea facturilor la gaz, sub lupa CNA: Sunt riscuri de corupție

Centrul Național Anticorupție vede riscuri de corupție în proiectul de lege cu privire la compensarea facturilor la gaz pentru populație în perioada rece a anului, potrivit expertizei centrului.

Astfel, în raportul de expertiză a CNA pe marginea legii privind compensarea tarifelor la gazele naturale utilizate de consumatorii gospodăriilor casnice se arată că, chiar dacă proiectul a fost elaborat ca să susțină societatea în situația de criză, cauzată de creșterea tarifului la gaze, acesta nu este în concordanță cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal. În proiect nu este clar stipulat dacă există mijloace financiare disponibile de fi alocate pentru implementare”, se spune în raport.

În avizul emis de CNA pe acest proiect, se menționează că au fost identificate norme care instituie ambiguități administrative în ceea ce privește procedura de stabilire și achitare a compensațiilor de către Ministerul Finanțelor. În același timp, proiectul nu reglementează instituția responsabilă pentru stabilirea cuantumului corect al compensațiilor.

Prin urmare, Centrul recomandă reexaminarea proiectului, inclusiv cu stabilirea perioadei exacte de implementare a legii și a procedurii clare de alocarea a mijloacelor financiare.

Potrivit proiectului de lege pentru ajutorul pe timp de iarnă a familiilor cu venituri mici vor fi alocați 523 mil. de lei. De compensarea facturilor la gaz vor beneficia toți consumatorii și vor fi alocați 770 mil. de lei. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

Pentru compensarea tarifului la căldură Executivul va aloca 340 mil. de lei. Iar tariful va fi compensat cu 2/3 din factură sau 450 de lei pe lună.

#compensare #facturi #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația Europei este proiectată să scadă până în anul 2100, potrivit noilor estimări ale Organizației Națiunilor Unite, iar Republica Moldova se numără printre statele cel mai grav afectate. Conform datelor ONU, continentul va pierde aproape 90 de milioane de locuitori în decursul acestui secol, iar populația totală se va reduce la circa 657 de milioane. Moldova, care numără în prezent aproximativ 2,4 milioane de locuitori, ar urma să ajungă la doar 1,487 milioane până în 2100, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 913.000 de persoane, echivalentul unei prăbușiri demografice de aproximativ 38%.

Experții demografici avertizează că declinul accelerat este alimentat de migrația masivă, natalitatea scăzută și îmbătrânirea rapidă a populației, factori care sunt deosebit de pronunțați în cazul Republicii Moldova. În lipsa unor politici coerente privind forța de muncă, stimularea natalității și stabilizarea populației tinere, țara riscă să se confrunte cu un deficit sever de resurse umane, presiuni tot mai mari asupra sistemului social și o diminuare drastică a potențialului economic.

Conform proiecțiilor ONU, Rusia va rămâne cea mai populată țară din Europa în 2100, cu aproximativ 126 milioane de locuitori, Marea Britanie și Germania vor avea peste 70 de milioane de locuitori fiecare. Țări precum Italia, Spania, Polonia, Ucraina, România, Grecia sau Ungaria vor înregistra scăderi și ele populației. La capătul clasamentului, statele mici precum Moldova, Letonia, Lituania, Albania sau Macedonia de Nord urmează să piardă între 20% și 40% din populația actuală.