Compensarea facturilor la gaz, sub lupa CNA: Sunt riscuri de corupție

Centrul Național Anticorupție vede riscuri de corupție în proiectul de lege cu privire la compensarea facturilor la gaz pentru populație în perioada rece a anului, potrivit expertizei centrului.

Astfel, în raportul de expertiză a CNA pe marginea legii privind compensarea tarifelor la gazele naturale utilizate de consumatorii gospodăriilor casnice se arată că, chiar dacă proiectul a fost elaborat ca să susțină societatea în situația de criză, cauzată de creșterea tarifului la gaze, acesta nu este în concordanță cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal. În proiect nu este clar stipulat dacă există mijloace financiare disponibile de fi alocate pentru implementare”, se spune în raport.

În avizul emis de CNA pe acest proiect, se menționează că au fost identificate norme care instituie ambiguități administrative în ceea ce privește procedura de stabilire și achitare a compensațiilor de către Ministerul Finanțelor. În același timp, proiectul nu reglementează instituția responsabilă pentru stabilirea cuantumului corect al compensațiilor.

Prin urmare, Centrul recomandă reexaminarea proiectului, inclusiv cu stabilirea perioadei exacte de implementare a legii și a procedurii clare de alocarea a mijloacelor financiare.

Potrivit proiectului de lege pentru ajutorul pe timp de iarnă a familiilor cu venituri mici vor fi alocați 523 mil. de lei. De compensarea facturilor la gaz vor beneficia toți consumatorii și vor fi alocați 770 mil. de lei. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

Pentru compensarea tarifului la căldură Executivul va aloca 340 mil. de lei. Iar tariful va fi compensat cu 2/3 din factură sau 450 de lei pe lună.

#compensare #facturi #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au crescut în 2025, însă tot mai multă materie primă este vândută peste hotare în detrimentul produselor procesate, arată o analiză prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit analizei, producția agricolă a crescut cu 13,8% în 2025, după trei ani consecutivi de declin. În același timp, exporturile agro-alimentare au ajuns la 1,8 miliarde de dolari, iar în trimestrul IV au atins 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie.

„Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea depăși recordurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor a fost determinată în principal de oleaginoase (+226,3 milioane dolari), fructe și nuci (+39,2 milioane), precum și de lapte și produse lactate (+6,3 milioane).

Totuși, economistul atrage atenția asupra schimbării structurii exporturilor. În 2025, exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, care are o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Ioniță.

Datele mai arată că produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, pentru prima dată, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Moldova a exportat produse alimentare de 596 milioane de dolari, dar a importat de 797 milioane, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari.

„Avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Ea trebuie procesată în țară pentru a crea valoare adăugată, locuri de muncă și venituri la buget”, a subliniat economistul.

Un alt exemplu al acestei tendințe este scăderea exporturilor de ulei – de la 376 milioane dolari în 2022 la 129 milioane în 2025, în timp ce exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 milioane de dolari.

„În loc să exportăm produse alimentare sau din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#produse alimentare #Cereale #export #Veaceslav Ioniță