Compensații la căldură și gaz! Formula de calcul, pe înțelesul tuturor

Ministerul Muncii anunță că începând de astăzi, 13 decembrie, cetățenii înregistrați în Sistemul Informațional „Vulnerabilitate Energetică” pot vizualiza calculul pe baza căruia li s-a acordat gradul de vulnerabilitate energetică.

„Sistemul informațional determină automat categoria de vulnerabilitate energetică a gospodăriilor înregistrate pe platformă, luând în considerare raportul exprimat în procente dintre cheltuielile pentru resursele energetice și venitul disponibil pentru achitarea acestora”, se spune în infromația ministerului.

Pragurile celor 7 categorii de vulnerabilitate:

Consumatori Non-Vulnerabili: Inclusiv cei care dețin bunuri imobiliare locative în valoare de peste 4 milioane de lei, membrii ai căror au realizat dividende mai mari de 1 milion de lei în anul precedent, și gospodăriile pentru care energia reprezintă mai puțin de 5% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Primară: Consumatori pentru care achitarea facturilor pentru energie ar reprezenta între 5% și 10% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Scăzută: Energia ar reprezenta între 10% și 20% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Medie: Energia ar reprezenta între 20% și 40% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Ridicată: Energia ar reprezenta peste 40% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Foarte Ridicată: Veniturile gospodăriei sunt mai mici decât coșul minim de consum și cu 60% mai mari decât acest coș.
Vulnerabilitate Extremă: Veniturile gospodăriei sunt sub 60% din valoarea coșului minim de consum.

În data de 5 decemebrie, Ministerul Muncii a publicat gradele de vulnerabilitate atribuite ale celor care s-au înregistrat pe platforma compensații.go.md pentru a benficia de tarife mai mici la gaz și căldura centralizată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cimpensatii #gaz #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.