Compensații la căldură și gaz! Formula de calcul, pe înțelesul tuturor

Ministerul Muncii anunță că începând de astăzi, 13 decembrie, cetățenii înregistrați în Sistemul Informațional „Vulnerabilitate Energetică” pot vizualiza calculul pe baza căruia li s-a acordat gradul de vulnerabilitate energetică.

„Sistemul informațional determină automat categoria de vulnerabilitate energetică a gospodăriilor înregistrate pe platformă, luând în considerare raportul exprimat în procente dintre cheltuielile pentru resursele energetice și venitul disponibil pentru achitarea acestora”, se spune în infromația ministerului.

Pragurile celor 7 categorii de vulnerabilitate:

Consumatori Non-Vulnerabili: Inclusiv cei care dețin bunuri imobiliare locative în valoare de peste 4 milioane de lei, membrii ai căror au realizat dividende mai mari de 1 milion de lei în anul precedent, și gospodăriile pentru care energia reprezintă mai puțin de 5% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Primară: Consumatori pentru care achitarea facturilor pentru energie ar reprezenta între 5% și 10% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Scăzută: Energia ar reprezenta între 10% și 20% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Medie: Energia ar reprezenta între 20% și 40% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Ridicată: Energia ar reprezenta peste 40% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Foarte Ridicată: Veniturile gospodăriei sunt mai mici decât coșul minim de consum și cu 60% mai mari decât acest coș.
Vulnerabilitate Extremă: Veniturile gospodăriei sunt sub 60% din valoarea coșului minim de consum.

În data de 5 decemebrie, Ministerul Muncii a publicat gradele de vulnerabilitate atribuite ale celor care s-au înregistrat pe platforma compensații.go.md pentru a benficia de tarife mai mici la gaz și căldura centralizată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cimpensatii #gaz #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani