Compensații la căldură și gaz! Formula de calcul, pe înțelesul tuturor

Ministerul Muncii anunță că începând de astăzi, 13 decembrie, cetățenii înregistrați în Sistemul Informațional “Vulnerabilitate Energetică” pot vizualiza calculul pe baza căruia li s-a acordat gradul de vulnerabilitate energetică.

„Sistemul informațional determină automat categoria de vulnerabilitate energetică a gospodăriilor înregistrate pe platformă, luând în considerare raportul exprimat în procente dintre cheltuielile pentru resursele energetice și venitul disponibil pentru achitarea acestora”, se spune în infromația ministerului.

Pragurile celor 7 categorii de vulnerabilitate:

Consumatori Non-Vulnerabili: Inclusiv cei care dețin bunuri imobiliare locative în valoare de peste 4 milioane de lei, membrii ai căror au realizat dividende mai mari de 1 milion de lei în anul precedent, și gospodăriile pentru care energia reprezintă mai puțin de 5% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Primară: Consumatori pentru care achitarea facturilor pentru energie ar reprezenta între 5% și 10% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Scăzută: Energia ar reprezenta între 10% și 20% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Medie: Energia ar reprezenta între 20% și 40% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Ridicată: Energia ar reprezenta peste 40% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Foarte Ridicată: Veniturile gospodăriei sunt mai mici decât coșul minim de consum și cu 60% mai mari decât acest coș.
Vulnerabilitate Extremă: Veniturile gospodăriei sunt sub 60% din valoarea coșului minim de consum.

În data de 5 decemebrie, Ministerul Muncii a publicat gradele de vulnerabilitate atribuite ale celor care s-au înregistrat pe platforma compensații.go.md pentru a benficia de tarife mai mici la gaz și căldura centralizată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cimpensatii #gaz #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.