Eroarea fatală a FBI a salvat bancherul miliardar acuzat de spălare de bani pentru șeful VTB din Rusia

Vadim Beliaev, fondatorul băncii rusești „Otkritie”, care trăiește în Texas sub numele Vadim Volfson, ar putea scăpa de răspundere penală nu doar în Rusia, unde a fost condamnat în contumacie pentru fraudă de miliarde, ci și în Statele Unite. La sfârșitul acestei săptămâni, Volfson a semnat un acord de amânare a urmăririi penale cu Procuratura din Manhattan într-un dosar privind eludarea sancțiunilor americane în favoarea președintelui băncii de stat VTB, Andrei Kostin.

Departamentul Justiției al SUA l-a inculpat și pe Kostin pentru încălcarea regimului de sancțiuni și spălare de bani.

Conform prevederilor acordului de tip Deferred Prosecution Agreement (DPA), dacă Volfson respectă timp de un an condițiile de supraveghere stabilite de Serviciul de monitorizare preprocesuală din New York, procurorii vor renunța definitiv la toate acuzațiile privind încălcarea Legii privind Puterile Economice Internaționale de Urgență (IEEPA).

În vârstă de 59 de ani, Volfson era acuzat că, împreună cu fostul său asistent Gannon Bond, a acționat în interesul lui Kostin, ajutându-l să ascundă dreptul de proprietate asupra unei vile de lux în stațiunea montană Aspen, Colorado, evaluată la 33,6 milioane de dolari. Potrivit anchetatorilor, Kostin ar fi rămas beneficiar real al proprietății, iar în 2019 — la un an după impunerea sancțiunilor — Volfson ar fi transferat 12 milioane de dolari prin Cipru către o entitate presupus legată de Kostin în schimbul vilei.

Succesul lui Volfson în fața justiției americane a fost posibil datorită unei gafe comise de FBI. În luna mai, un judecător a acceptat cererea avocaților de a exclude din dosar corespondența electronică obținută în baza unui mandat falsificat. Tribunalul a constatat că agentul FBI care a solicitat mandatul, în octombrie 2022, a omis intenționat să menționeze că imobilul fusese cumpărat de firma lui Volfson, Altamonte Holdings, cu patru ani înainte ca sancțiunile împotriva lui Kostin să intre în vigoare.

„Dacă structura lui Volfson a achiziționat casa înainte de impunerea sancțiunilor, atunci tranzacția din 2019 nu poate fi considerată ilegală”, a subliniat judecătorul Gregory Woods, calificând omisiunea FBI drept „neglijență”. Ca urmare, toate mesajele electronice — care constituiau baza acuzației și conțineau discuții privind transferul de proprietate și administrare a vilei — au fost declarate dovezi inadmisibile.

Legăturile apropiate dintre Volfson și Kostin erau binecunoscute de mult. Prietenii susțineau că între cei doi exista o relație aproape părintească. VTB deținea chiar un pachet de 10% din banca „Otkritie”. După fuga lui Volfson și colapsul băncii sale — care a costat statul rus aproape un trilion de ruble — VTB a preluat „Otkritie”. Kostin rămâne la conducerea VTB în Rusia și a declarat recent, într-un interviu pentru CNN, că speră într-o relansare a relațiilor ruso-americane cu sprijinul lui Donald Trump, criticând actualul regim de sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vtb #fbi #bancher #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.