Componența CNESP va fi modificată. Cine va face parte

Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege privind modificarea componenței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

Conform noului proiect, 50% dintre membri vor fi reprezentanți ai Guvernului și ai structurilor subordonate Guvernului, care vor fi responsabili de monitorizarea și combaterea unei urgențe în sănătate publică. Ceilalți 50% vor fi specialiști în domeniul sănătății publice, reprezentanți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Academiei de Științe a Moldovei, Școlii de Management în Sănătate Publică, directori ai instituțiilor medico-sanitare implicate în combaterea pandemiei (câte unul de la cele patru nivele), din societatea civilă și cu drept de vot consultativ reprezentanți ai organismelor internaționale.

Autorii proiectului, deputați din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, susțin că, în prezent, componența Comisiei este una nereprezentativă, deoarece lipsesc epidemiologii, virusologii, oamenii de știință.

La moment, în componența comisiei este inclus un singur medic epidemiolog care, în același, timp ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și care nu poate de unul singur să vină cu cele mai bune soluții pentru combaterea pandemiei.

#reprezentanti #CNESP #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.