Componența CNESP va fi modificată. Cine va face parte

Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege privind modificarea componenței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

Conform noului proiect, 50% dintre membri vor fi reprezentanți ai Guvernului și ai structurilor subordonate Guvernului, care vor fi responsabili de monitorizarea și combaterea unei urgențe în sănătate publică. Ceilalți 50% vor fi specialiști în domeniul sănătății publice, reprezentanți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Academiei de Științe a Moldovei, Școlii de Management în Sănătate Publică, directori ai instituțiilor medico-sanitare implicate în combaterea pandemiei (câte unul de la cele patru nivele), din societatea civilă și cu drept de vot consultativ reprezentanți ai organismelor internaționale.

Autorii proiectului, deputați din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, susțin că, în prezent, componența Comisiei este una nereprezentativă, deoarece lipsesc epidemiologii, virusologii, oamenii de știință.

La moment, în componența comisiei este inclus un singur medic epidemiolog care, în același, timp ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și care nu poate de unul singur să vină cu cele mai bune soluții pentru combaterea pandemiei.

#reprezentanti #CNESP #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.