Componența CNESP va fi modificată. Cine va face parte

Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege privind modificarea componenței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

Conform noului proiect, 50% dintre membri vor fi reprezentanți ai Guvernului și ai structurilor subordonate Guvernului, care vor fi responsabili de monitorizarea și combaterea unei urgențe în sănătate publică. Ceilalți 50% vor fi specialiști în domeniul sănătății publice, reprezentanți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Academiei de Științe a Moldovei, Școlii de Management în Sănătate Publică, directori ai instituțiilor medico-sanitare implicate în combaterea pandemiei (câte unul de la cele patru nivele), din societatea civilă și cu drept de vot consultativ reprezentanți ai organismelor internaționale.

Autorii proiectului, deputați din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, susțin că, în prezent, componența Comisiei este una nereprezentativă, deoarece lipsesc epidemiologii, virusologii, oamenii de știință.

La moment, în componența comisiei este inclus un singur medic epidemiolog care, în același, timp ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și care nu poate de unul singur să vină cu cele mai bune soluții pentru combaterea pandemiei.

#reprezentanti #CNESP #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.