Concurență la sânge pentru aeroportul de la Chișinău! Deja s-au alocat bani pentru studiul de fezabilitate

Brăila şi Galaţiul vor primi 15 milioane de lei românești (echivalentul a 3 mil. de euro) de la bugetul de stat pentru pentru realizarea studiului de fezabilitate al aeroportului. Este o veste extraordinar de bună pentru regiunea noastră, care dă încredere brăilenilor şi gălăţenilor că aeroportul se va realiza. „Practic, facem un nou pas înainte, iar faptul că vom primi fonduri de la bugetul de stat pentru studiile necesare arată că proiectul aeroportului este unul serios, bine structurat, care iată că are sprijinul autorităţilor de la Bucureşti şi care este pe lista de investiţii majore”, susține preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac într-o postare pe Facebook.

El vorbește despre seriozitatea şi implicarea deosebită a celor două comunităţi pentru ca, după zeci de ani de aşteptare, acest vis al brăilenilor şi gălăţenilor să devină realitate. Astfel, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Galaţi lucrăm intens, pas cu pas, pentru realizarea acestei investiţii care a devenit o prioritate pentru cele două comunităţi. Mulţumim în mod deosebit parlamentarilor social-democraţi din Brăila şi Galaţi care au susţinut acest amendament la legea bugetului”, a mai scris Chiriac pe contul său de Facebook.

Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila anunţa săptămâna trecută că au fost finalizate procedurile de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate al Aeroportului Internaţional Galaţi-Brăila.

„S-a încheiat procedura de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiţie «Aeroport Internaţional Galaţi-Brăila», precum şi pentru pregătirea studiilor asociate fazei de proiectare SF. Pentru toate aceste expertize va lucra o asociere de 17 firme, inclusiv Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi. De acest aeroport ar putea beneficia persoane şi mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a scris Chiriac pe contul său de Facebook.

În cadrul proiectului „Aeroport Internaţional Galaţi-Brăila” vor fi efectuate studii topografice, studii arheologice, studii geotehnice, studii hidrogeologice, studii de mediu, studii obstacolare şi hidrologice.

În cadrul aceluiaşi contract se vor realiza şi activităţi de proiectare pentru terminal cargo şi de pasageri, proiectare piste, sisteme de instalaţii, sisteme de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, instalaţii electrice şi proiectare-relocare utilităţi.

„Ca acest proiect să devină realitate, Consiliul Judeţean Brăila lucrează împreună cu Consiliul Judeţean Galaţi, în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est şi Sud”, a precizat Francisk Chiriac.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Galați #Aeroport #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.