Conferința internațională a IMM-urilor organizată de ODIMM. Cum contribuie clusterele la dezvoltarea economică

În perioada 7-8 decembrie a avut loc Conferința Internațională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) cu genericul „Clusterele ca motoare ale competitivității economice reziliente, digitale și ecologice”, organizată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova (ODIMM) cu suportul financiar al Uniunii Europene.

În cadrul Conferinței s-a discutat despre rolul clusterelor ca vectori ai competitivității economice ecologice, digitale și reziliente, misiunea clusterelor în declanșarea și realizarea proceselor în cadrul unei economii circulare. La evenimentul online a participat Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, directorul general al ODIMM, Dumitru Pîntea, Șeful adjunct al Secției Operațiuni în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas, Dima Al-Khatib, reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova și alți oficiali, experți.

„Clusterele au demonstrat performanță în multe țări. Fiindcă au configurații diferite, Republica Moldova trebuie să-și găsească propriile modele performante și competitive atât pe piața internă, cât și pe cea internațională. Clusterele din zona rurală sau domeniul agricol vor fi diferite de cele din domeniul inovației sau tehnologiilor informaționale. Din acest considerent, Ministerul Economiei va susține pilotarea modelelor de clustere până îl vom identifica pe cel mai reușit pentru a fi replicat și utilizat pe larg în economie.”, a menționat Sergiu Gaibu, Ministrul Economiei al Republicii Moldova.

Potrivit experților participanți la conferință, asocierea în clustere determină dezvoltarea economică, avantaje competitive pentru membrii lor, influențează schimbări de structură, revitalizează sectoare industriale şi asigură cadrul necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale.

Șeful adjunct al Secției Operațiuni în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas, a menționat cu această ocazie: „Acest eveniment, organizat în cooperare cu programul UE pentru regiuni-cheie, a accentuat rolul CLUSTERELOR în calitate de generatori ai competitivității economice verzi, digitale și reziliente în Republica Moldova.”

Susținerea lansării clusterelor în Republica Moldova se aliniază cu noul model de dezvoltare economică calitativă și de sporire a eficienței proceselor economice prezentat în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova-2030, bazată la rândul său pe: sporirea eficienței proceselor economice prin creșterea capacităților companiilor de a inova și a implementa inovații, inclusiv prin intermediul formării clusterelor, hub-urilor și a parcurilor industriale, și stimularea investițiilor private în sectorul de cercetare și dezvoltare, precum și a parteneriatelor dintre companii și instituții educaționale în acest domeniu.

„Este deja bine cunoscut faptul că IMM-urile autohtone se confruntă cu o multitudine de provocări și nu au suficiente capacități pentru a crește și a face față concurenței globale în ascensiune. În același timp, experiența internațională demonstrează că clusterele ajută IMM-urile să devină mai rezistente, inovatoare, mai competitive și mai bine integrate în lanțurile valorice globale. Dezvoltarea acestui sector este o activitate relativ nouă pentru economia Republicii Moldova, fiind încă în stadiu emergent. Pentru clustere, rolul statului este foarte important și se extinde dincolo de furnizarea doar a unui cadru instituțional și legal de bază. În condițiile actuale, statul are și misiunea de stimulare a interacțiunii dintre membri, pentru că observăm că antreprenorii locali manifestă ezitare în raport cu alte IMM-uri, în raport cu instituțiile de învățământ sau chiar cu instituțiile publice.”, a declarat Dumitru Pîntea, director general interimar ODIMM.

În cadrul evenimentului au fost discutate experiența internațională în domeniu, care demonstrează că asocierea întreprinderilor producătoare, a furnizorilor și a instituțiilor de stat și private, ce activează într-un anumit sector (crearea de rețele de tip cluster) sporesc performanța tehnologică și productivitatea, contribuind la competitivitatea companiilor, extinderea pieței și creșterea vizibilității. Asemenea, au fost abordate și modele noi de colaborare care ar accelera dezvoltarea economică prin revitalizarea sectoarelor cheie și asigurarea unui mediu necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale.

Conferința, organizată de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, în parteneriat cu organizațiile Europolis și InPulse, a reunit circa 300 de participanți din țară și de peste hotare, inclusiv reprezentanți ai Guvernului, partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, mediului de afaceri și academic, cercetare și administrație publică.

#conferinta internationala #clustere #odimm #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.