Conferința internațională a IMM-urilor organizată de ODIMM. Cum contribuie clusterele la dezvoltarea economică

În perioada 7-8 decembrie a avut loc Conferința Internațională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) cu genericul „Clusterele ca motoare ale competitivității economice reziliente, digitale și ecologice”, organizată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova (ODIMM) cu suportul financiar al Uniunii Europene.

În cadrul Conferinței s-a discutat despre rolul clusterelor ca vectori ai competitivității economice ecologice, digitale și reziliente, misiunea clusterelor în declanșarea și realizarea proceselor în cadrul unei economii circulare. La evenimentul online a participat Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, directorul general al ODIMM, Dumitru Pîntea, Șeful adjunct al Secției Operațiuni în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas, Dima Al-Khatib, reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova și alți oficiali, experți.

„Clusterele au demonstrat performanță în multe țări. Fiindcă au configurații diferite, Republica Moldova trebuie să-și găsească propriile modele performante și competitive atât pe piața internă, cât și pe cea internațională. Clusterele din zona rurală sau domeniul agricol vor fi diferite de cele din domeniul inovației sau tehnologiilor informaționale. Din acest considerent, Ministerul Economiei va susține pilotarea modelelor de clustere până îl vom identifica pe cel mai reușit pentru a fi replicat și utilizat pe larg în economie.”, a menționat Sergiu Gaibu, Ministrul Economiei al Republicii Moldova.

Potrivit experților participanți la conferință, asocierea în clustere determină dezvoltarea economică, avantaje competitive pentru membrii lor, influențează schimbări de structură, revitalizează sectoare industriale şi asigură cadrul necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale.

Șeful adjunct al Secției Operațiuni în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas, a menționat cu această ocazie: „Acest eveniment, organizat în cooperare cu programul UE pentru regiuni-cheie, a accentuat rolul CLUSTERELOR în calitate de generatori ai competitivității economice verzi, digitale și reziliente în Republica Moldova.”

Susținerea lansării clusterelor în Republica Moldova se aliniază cu noul model de dezvoltare economică calitativă și de sporire a eficienței proceselor economice prezentat în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova-2030, bazată la rândul său pe: sporirea eficienței proceselor economice prin creșterea capacităților companiilor de a inova și a implementa inovații, inclusiv prin intermediul formării clusterelor, hub-urilor și a parcurilor industriale, și stimularea investițiilor private în sectorul de cercetare și dezvoltare, precum și a parteneriatelor dintre companii și instituții educaționale în acest domeniu.

„Este deja bine cunoscut faptul că IMM-urile autohtone se confruntă cu o multitudine de provocări și nu au suficiente capacități pentru a crește și a face față concurenței globale în ascensiune. În același timp, experiența internațională demonstrează că clusterele ajută IMM-urile să devină mai rezistente, inovatoare, mai competitive și mai bine integrate în lanțurile valorice globale. Dezvoltarea acestui sector este o activitate relativ nouă pentru economia Republicii Moldova, fiind încă în stadiu emergent. Pentru clustere, rolul statului este foarte important și se extinde dincolo de furnizarea doar a unui cadru instituțional și legal de bază. În condițiile actuale, statul are și misiunea de stimulare a interacțiunii dintre membri, pentru că observăm că antreprenorii locali manifestă ezitare în raport cu alte IMM-uri, în raport cu instituțiile de învățământ sau chiar cu instituțiile publice.”, a declarat Dumitru Pîntea, director general interimar ODIMM.

În cadrul evenimentului au fost discutate experiența internațională în domeniu, care demonstrează că asocierea întreprinderilor producătoare, a furnizorilor și a instituțiilor de stat și private, ce activează într-un anumit sector (crearea de rețele de tip cluster) sporesc performanța tehnologică și productivitatea, contribuind la competitivitatea companiilor, extinderea pieței și creșterea vizibilității. Asemenea, au fost abordate și modele noi de colaborare care ar accelera dezvoltarea economică prin revitalizarea sectoarelor cheie și asigurarea unui mediu necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale.

Conferința, organizată de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, în parteneriat cu organizațiile Europolis și InPulse, a reunit circa 300 de participanți din țară și de peste hotare, inclusiv reprezentanți ai Guvernului, partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, mediului de afaceri și academic, cercetare și administrație publică.

#conferinta internationala #clustere #odimm #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.