Congresul SUA cere înăsprirea sancțiunilor împotriva sectorului petrolier din Rusia

O coaliție bipartinică din Congresul SUA a solicitat administrației președintelui Joe Biden să înăsprească sancțiunile împotriva sectorului de servicii petroliere din Rusia, relatează Financial Times (FT). Potrivit legiuitorilor, măsurile actuale nu sunt suficient de eficiente și permit companiei americane SLB (fostă Schlumberger) să sprijine complexul militar-industrial al Rusiei.

Congresmenii au cerut, de asemenea, Trezoreriei și Departamentului de Stat să explice cum a importat SLB echipamente în valoare de 17,5 milioane de dolari în Rusia în perioada august-decembrie anul trecut și dacă aceste tranzacții au încălcat sancțiunile.

„Această companie americană alimentează mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin, finanțând invazia barbară din Ucraina. Vă îndemnăm să continuați să sprijiniți aliații noștri ucraineni, aplicând sancțiuni petroliere mai stricte pentru a limita eficient veniturile lui Putin”, se arată în scrisoarea adresată secretarului de stat Antony Blinken și secretarului Trezoreriei Janet Yellen. Peste 50 de membri ai Congresului au semnat această scrisoare.

Îngrijorările legislatorilor au apărut după o investigație realizată în august de FT, care a dezvăluit că SLB își extinde activitatea în Rusia, profitând de retragerea concurenților occidentali precum Baker Hughes, Halliburton și ABB, în ciuda sancțiunilor impuse pentru invazia Ucrainei.

La sfârșitul anului 2023, SLB deținea active nete în Rusia în valoare de 600 de milioane de dolari și a obținut un profit local de 1,6 miliarde de dolari, reprezentând 5% din veniturile sale totale de 33,1 miliarde de dolari.

#sanctiuni #petrol #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.