Congresul SUA cere înăsprirea sancțiunilor împotriva sectorului petrolier din Rusia

20 Oct. 2024, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2024, 16:46 // Actual //  Ursu Victor

O coaliție bipartinică din Congresul SUA a solicitat administrației președintelui Joe Biden să înăsprească sancțiunile împotriva sectorului de servicii petroliere din Rusia, relatează Financial Times (FT). Potrivit legiuitorilor, măsurile actuale nu sunt suficient de eficiente și permit companiei americane SLB (fostă Schlumberger) să sprijine complexul militar-industrial al Rusiei.

Congresmenii au cerut, de asemenea, Trezoreriei și Departamentului de Stat să explice cum a importat SLB echipamente în valoare de 17,5 milioane de dolari în Rusia în perioada august-decembrie anul trecut și dacă aceste tranzacții au încălcat sancțiunile.

„Această companie americană alimentează mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin, finanțând invazia barbară din Ucraina. Vă îndemnăm să continuați să sprijiniți aliații noștri ucraineni, aplicând sancțiuni petroliere mai stricte pentru a limita eficient veniturile lui Putin”, se arată în scrisoarea adresată secretarului de stat Antony Blinken și secretarului Trezoreriei Janet Yellen. Peste 50 de membri ai Congresului au semnat această scrisoare.

Îngrijorările legislatorilor au apărut după o investigație realizată în august de FT, care a dezvăluit că SLB își extinde activitatea în Rusia, profitând de retragerea concurenților occidentali precum Baker Hughes, Halliburton și ABB, în ciuda sancțiunilor impuse pentru invazia Ucrainei.

La sfârșitul anului 2023, SLB deținea active nete în Rusia în valoare de 600 de milioane de dolari și a obținut un profit local de 1,6 miliarde de dolari, reprezentând 5% din veniturile sale totale de 33,1 miliarde de dolari.

 

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!