Contrabanda cu țigări atinge cote alarmante! Republica Moldova, al doilea furnizor pe piața neagră din România

Nivelul mediu anual al comerțului ilegal cu țigarete din România a ajuns la 9% în 2024, cel mai ridicat din ultimii patru ani, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Novel. În noiembrie, piața neagră a țigaretelor a crescut la 9,1% din consumul total, comparativ cu 8,6% în septembrie 2024.

Conform datelor, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată, cu o pondere a pieței negre de 18,1% în noiembrie, deși în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de lunile anterioare. Această regiune a menținut, pe tot parcursul anului 2024, o medie de 20,6%, cea mai mare la nivel național. Creșteri notabile s-au înregistrat în regiunile:

Vest: +7,5 p.p., ajungând la 11,2%;
București: +4 p.p., până la 10,9%;
Sud-vest: +3,1 p.p., atingând 11,6%;
Sud-est: +2,3 p.p., ajungând la 10,5%.

Produsele provenite din Duty Free au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră în noiembrie, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%. Produsele provenite din Bulgaria au scăzut în pondere cu 4,9 p.p., până la 23,4%, iar țigaretele așa-numite „cheap whites” și-au menținut o cotă stabilă de 17,7%.

Conform estimărilor, contrabanda cu țigări generează pierderi de aproximativ 2 miliarde de lei anual la bugetul de stat, subminează afacerile legitime și afectează economia locală.

„Acest nivel record al contrabandei, deși sub media europeană de 9,9%, evidențiază nevoia urgentă de măsuri concertate pentru combaterea acestui fenomen. Implicațiile nu sunt doar economice, ci și de securitate națională, dat fiind că rețelele de contrabandă finanțează activități ilicite care amenință siguranța publică”, a declarat Ileana Dumitru, Director pentru Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.

În contextul acestei crize, BAT România și-a intensificat colaborarea cu autoritățile, sprijinind inițiativele de combatere a comerțului ilicit prin donații de echipamente și campanii de conștientizare. „Pentru a reduce nivelul contrabandei, este nevoie de stabilitate politică, concurență echitabilă și implicarea tuturor actorilor sociali,” a subliniat Dumitru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mold0va #contrabanda #duty free #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.