Contrabandă pe șine? Noul director al CFM are un trecut controversat

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a anunțat numirea unui nou director la Calea Ferată a Moldovei (CFM). Este vorba de Sergiu Cotelnic, care are un trecut controversat, fiind suspectat de implicare în scheme de contrabandă.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că alegerea a fost făcută după mai multe consultări și că Guvernul îi va oferi tot sprijinul pentru a redresa situația de la CFM. Totuși, numirea lui Cotelnic ridică suspiciuni, mai ales în contextul în care Calea Ferată a Moldovei este considerată o verigă-cheie în rețelele de contrabandă din regiune.

În paralel, Guvernul a anunțat un pachet de investiții de 75 de milioane de lei pentru modernizarea unui segment feroviar de la Văleni, menit să crească veniturile CFM cu aproximativ 56 de milioane de lei anual. De asemenea, autoritățile promit alocarea a 10 milioane de lei pentru refacerea liniei Fălciu-Cantemir, cu scopul de a facilita exporturile moldovenești. „Noi vom fi alături de noul director numit, pentru ca el să-și poată face față cu brio funcții și din punct de vedere economic să aibă un suport și susținere. Guvernul la fel a luat decizia de a-i oferi din rezerva de stat motorină pentru următoarele 4 luni, ca să aibă un fond de rezervă de motorină, pentru că noi înțelegem că obiectivul muncii este transportul de marfă, ca să transporți marfă chiar dacă ai comens trebuie să ai motorină”, a punctat Bolea.

În ceea ce privește numirea lui Sergiu Cotelnic la CFM, BANI.MD a scris anterior că acesta pe vremea fostului director al CFM, Oleg Tofilat ar fi pus pe roate o schemă de contrabandă cu țigări.

„Pe vremea fostului director CFM, Oleg Tofilat, însoțitorii de vagoane implicați în cazurile de contrabandă erau concediați. Acest lucru se întâmpla în urma unor anchete de serviciu. Pe parcurs undeva la a treia anchetă a fost concediat șeful depoului de vagoane, Igor Sanin. La acea vreme, sfârșitul anului 2022, fostul director al CFM, Oleg Tofilat s-a autosesizat, și a dispus o ancheta de serviciu, iar Sergiu Cotelnic s-a ales cu mustrare aspră. Tot de atunci, angajările în toate filialele și la toate funcțiile erau avizate de către fostul director, după ce se trecea prin filtrul serviciului de securitate internă”, declarau sursele pentru BANI.MD.

Sergiu Cotelnic, nu a comentat deocamdată acuuzațiile care i se aduc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotelnic #numire #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.