Contrabandă pe șine? Noul director al CFM are un trecut controversat

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a anunțat numirea unui nou director la Calea Ferată a Moldovei (CFM). Este vorba de Sergiu Cotelnic, care are un trecut controversat, fiind suspectat de implicare în scheme de contrabandă.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că alegerea a fost făcută după mai multe consultări și că Guvernul îi va oferi tot sprijinul pentru a redresa situația de la CFM. Totuși, numirea lui Cotelnic ridică suspiciuni, mai ales în contextul în care Calea Ferată a Moldovei este considerată o verigă-cheie în rețelele de contrabandă din regiune.

În paralel, Guvernul a anunțat un pachet de investiții de 75 de milioane de lei pentru modernizarea unui segment feroviar de la Văleni, menit să crească veniturile CFM cu aproximativ 56 de milioane de lei anual. De asemenea, autoritățile promit alocarea a 10 milioane de lei pentru refacerea liniei Fălciu-Cantemir, cu scopul de a facilita exporturile moldovenești. „Noi vom fi alături de noul director numit, pentru ca el să-și poată face față cu brio funcții și din punct de vedere economic să aibă un suport și susținere. Guvernul la fel a luat decizia de a-i oferi din rezerva de stat motorină pentru următoarele 4 luni, ca să aibă un fond de rezervă de motorină, pentru că noi înțelegem că obiectivul muncii este transportul de marfă, ca să transporți marfă chiar dacă ai comens trebuie să ai motorină”, a punctat Bolea.

În ceea ce privește numirea lui Sergiu Cotelnic la CFM, BANI.MD a scris anterior că acesta pe vremea fostului director al CFM, Oleg Tofilat ar fi pus pe roate o schemă de contrabandă cu țigări.

„Pe vremea fostului director CFM, Oleg Tofilat, însoțitorii de vagoane implicați în cazurile de contrabandă erau concediați. Acest lucru se întâmpla în urma unor anchete de serviciu. Pe parcurs undeva la a treia anchetă a fost concediat șeful depoului de vagoane, Igor Sanin. La acea vreme, sfârșitul anului 2022, fostul director al CFM, Oleg Tofilat s-a autosesizat, și a dispus o ancheta de serviciu, iar Sergiu Cotelnic s-a ales cu mustrare aspră. Tot de atunci, angajările în toate filialele și la toate funcțiile erau avizate de către fostul director, după ce se trecea prin filtrul serviciului de securitate internă”, declarau sursele pentru BANI.MD.

Sergiu Cotelnic, nu a comentat deocamdată acuuzațiile care i se aduc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotelnic #numire #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).