Contrabandă pe șine? Noul director al CFM are un trecut controversat

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a anunțat numirea unui nou director la Calea Ferată a Moldovei (CFM). Este vorba de Sergiu Cotelnic, care are un trecut controversat, fiind suspectat de implicare în scheme de contrabandă.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că alegerea a fost făcută după mai multe consultări și că Guvernul îi va oferi tot sprijinul pentru a redresa situația de la CFM. Totuși, numirea lui Cotelnic ridică suspiciuni, mai ales în contextul în care Calea Ferată a Moldovei este considerată o verigă-cheie în rețelele de contrabandă din regiune.

În paralel, Guvernul a anunțat un pachet de investiții de 75 de milioane de lei pentru modernizarea unui segment feroviar de la Văleni, menit să crească veniturile CFM cu aproximativ 56 de milioane de lei anual. De asemenea, autoritățile promit alocarea a 10 milioane de lei pentru refacerea liniei Fălciu-Cantemir, cu scopul de a facilita exporturile moldovenești. „Noi vom fi alături de noul director numit, pentru ca el să-și poată face față cu brio funcții și din punct de vedere economic să aibă un suport și susținere. Guvernul la fel a luat decizia de a-i oferi din rezerva de stat motorină pentru următoarele 4 luni, ca să aibă un fond de rezervă de motorină, pentru că noi înțelegem că obiectivul muncii este transportul de marfă, ca să transporți marfă chiar dacă ai comens trebuie să ai motorină”, a punctat Bolea.

În ceea ce privește numirea lui Sergiu Cotelnic la CFM, BANI.MD a scris anterior că acesta pe vremea fostului director al CFM, Oleg Tofilat ar fi pus pe roate o schemă de contrabandă cu țigări.

„Pe vremea fostului director CFM, Oleg Tofilat, însoțitorii de vagoane implicați în cazurile de contrabandă erau concediați. Acest lucru se întâmpla în urma unor anchete de serviciu. Pe parcurs undeva la a treia anchetă a fost concediat șeful depoului de vagoane, Igor Sanin. La acea vreme, sfârșitul anului 2022, fostul director al CFM, Oleg Tofilat s-a autosesizat, și a dispus o ancheta de serviciu, iar Sergiu Cotelnic s-a ales cu mustrare aspră. Tot de atunci, angajările în toate filialele și la toate funcțiile erau avizate de către fostul director, după ce se trecea prin filtrul serviciului de securitate internă”, declarau sursele pentru BANI.MD.

Sergiu Cotelnic, nu a comentat deocamdată acuuzațiile care i se aduc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotelnic #numire #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.