Controverse în agricultură: Proiect de lege pentru licențierea importurilor de cereale

02 Iul. 2024, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2024, 11:39 // Actual //  bani.md

Deputatul Alex Trubca a înregistrat de urgență un proiect de lege care propune ca importul de grâu, porumb și floarea-soarelui în Republica Moldova să fie permis exclusiv în baza licențelor pe tot parcursul anului 2024, conform declarațiilor făcute de reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari.

Slusari și-a exprimat nemulțumirea cu privire la întârzierea în implementarea unui mecanism de licențiere pentru importurile agricole, subliniind că alte țări din Europa de Est au adoptat astfel de măsuri mult mai devreme. Într-o declarație provocatoare, el a întrebat retoric autoritățile: „Unde ați fost până acum?”

În continuare, el a criticat administrația Ministerului Agriculturii pentru lipsa de acțiune în modificarea legislației naționale conform propunerilor anterioare, care ar fi putut evita situații de criză și incertitudine în sectorul agricol. „Este inacceptabil să permitem astfel de întârzieri și să nu existe responsabilitate pentru astfel de erori majore”, a adăugat Slusari.

În contextul acestei polemici, reprezentanții Ministerului Agriculturii nu au răspuns imediat acuzațiilor. Cu toate acestea, preocupările legate de eficiența administrației și de transparența deciziilor rămân de actualitate în fața unei inițiative legislative care ar putea redefine politica importurilor agricole în Republica Moldova.

Proiectul de lege propus de deputatul Trubca urmează să fie discutat în Parlament, unde va atrage atenția unor dezbateri intense și posibile modificări înainte de a fi adoptat ca lege.

Fermierii susțin că importul liber de cereale și oleaginoase în Republica Moldova a afectat anul trecut si va afecta și în acest an direct mii de agricultori. Un calcul simplu făcut în baza datelor de anul trecut, arată că agricultorii moldoveni au pierdut peste 2 miliarde de lei, pe diferența de preț la cereale și oleaginoase. Acești bani au intrat în conturile unor holdinguri transnaționale care controlează exportul de cereale și oleaginoase, ajungând ulterior peste hotare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.