Coșmarul datoriei de stat! Fostele guvernări au umflat-o până la cer. Finanțele caută bani s-o refinanțeze

07 Nov. 2022, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 10:00 // Actual //  bani.md

Ministerul Finanțelor emite valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă pentru refinanțarea datoriei de stat interne acumulate în anii anteriori, în special, în perioada 2014-2021:

Prin urmare, valoarea și structura datoriei de stat interne este o moștenire din perioadele anterioare. Cu părere de rău, structura acestei datorii după maturitate este una extrem de nefavorabilă, 85%, sau 14,4 mlrd. lei din portofoliul VMS are un termen de circulație mai puțin de un an și necesită a fi refinanțat în timp de un an.

Evident că stingerea integrală a datoriei interne într-un singur an nu este posibilă, în special în perioade de crize. Astfel, pe parcursul a 10 luni ale anului 2022 au fost desfășurate 41 licitații pentru vânzarea VMS, dintre care pentru BT (Bonuri de Trezorerie) – 20 licitații și pentru OS (Obligațiuni de Stat) – 21 licitații. În rezultat au fost comercializate VMS în sumă de 18 406,5 mil. lei la preț de cumpărare. Totodată, la 31.10.2022 au fost răscumpărate VMS ajunse la scadență în sumă de 19 519,7 mil. lei, la preț de cumpărare dintre care BT au fost răscumpărate în sumă de 19 049,7 mil. lei și  OS în sumă de 470,0 mil. lei.

Notă: La licitația din 1 noiembrie 2022 au fost comercializate BT în sumă de 1 297,4 mil.lei la preț de cumpărare. Totodată, la 3 noiembrie 2022 vor fi răscumpărate BT ajunse la scadență în sumă de 1 358,4 mil. lei la preț de cumpărare și achitată dobândă în suma de 103,3 mil. lei. Astfel, volumul comercializat nu a acoperit volumul necesar pentru răscumpărare cu 61 mil. lei

Până la finele anului 2022 Ministerul Finanțelor trebuie să răscumpere VMS în sumă de 4 143,4 mil. lei la preț de cumpărare, inclusiv BT în sumă de 4026,5 mil. lei și OS – 116,9 mil. lei.

La fel,  se prognozează că, la finele anului 2022, soldul VMS la preț de cumpărare emise pe piața primară va constitui 17 033,1 mil. lei, fiind cu 1 018,8 mil. lei mai puțin față de finele anului 2021. Astfel, se așteaptă diminuarea datoriei formate în anii precedenți.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.