Coșmarul datoriei de stat! Fostele guvernări au umflat-o până la cer. Finanțele caută bani s-o refinanțeze

07 Nov. 2022, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 10:00 // Actual //  bani.md

Ministerul Finanțelor emite valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă pentru refinanțarea datoriei de stat interne acumulate în anii anteriori, în special, în perioada 2014-2021:

Prin urmare, valoarea și structura datoriei de stat interne este o moștenire din perioadele anterioare. Cu părere de rău, structura acestei datorii după maturitate este una extrem de nefavorabilă, 85%, sau 14,4 mlrd. lei din portofoliul VMS are un termen de circulație mai puțin de un an și necesită a fi refinanțat în timp de un an.

Evident că stingerea integrală a datoriei interne într-un singur an nu este posibilă, în special în perioade de crize. Astfel, pe parcursul a 10 luni ale anului 2022 au fost desfășurate 41 licitații pentru vânzarea VMS, dintre care pentru BT (Bonuri de Trezorerie) – 20 licitații și pentru OS (Obligațiuni de Stat) – 21 licitații. În rezultat au fost comercializate VMS în sumă de 18 406,5 mil. lei la preț de cumpărare. Totodată, la 31.10.2022 au fost răscumpărate VMS ajunse la scadență în sumă de 19 519,7 mil. lei, la preț de cumpărare dintre care BT au fost răscumpărate în sumă de 19 049,7 mil. lei și  OS în sumă de 470,0 mil. lei.

Notă: La licitația din 1 noiembrie 2022 au fost comercializate BT în sumă de 1 297,4 mil.lei la preț de cumpărare. Totodată, la 3 noiembrie 2022 vor fi răscumpărate BT ajunse la scadență în sumă de 1 358,4 mil. lei la preț de cumpărare și achitată dobândă în suma de 103,3 mil. lei. Astfel, volumul comercializat nu a acoperit volumul necesar pentru răscumpărare cu 61 mil. lei

Până la finele anului 2022 Ministerul Finanțelor trebuie să răscumpere VMS în sumă de 4 143,4 mil. lei la preț de cumpărare, inclusiv BT în sumă de 4026,5 mil. lei și OS – 116,9 mil. lei.

La fel,  se prognozează că, la finele anului 2022, soldul VMS la preț de cumpărare emise pe piața primară va constitui 17 033,1 mil. lei, fiind cu 1 018,8 mil. lei mai puțin față de finele anului 2021. Astfel, se așteaptă diminuarea datoriei formate în anii precedenți.

06 Sept. 2026, 08:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 08:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!