„Craterele” de la Aeroportul Chișinău au fost astupate

Pista principală a Aeroportului Chișinău a fost reabilitată cu succes. Lucrările au început pe 4 iulie, anunță Aeroportul Chișinău.

„S-a reușit reparația rosturilor între dalele de beton, betonarea suprafețelor cu beton armat, reparația deteriorărilor cu beton special cu întărire rapidă, schimbarea cablajului de alimentare a luminilor centrale a pistei, frezarea cu diamant a denivelărilor, efectuarea lucrărilor de planietate, spălarea pistei de resturi de cauciucuri ale aeronavelor cât și restabilirea în totalitate a marcajului vizual”, se mai spune în informația aeroportului.

Reparația pistei a costat trei milioane de lei.

Pista principală are o lungime de 3590 de metri și o lățime de 45 de metri. A fost construită în 1987 și nu a fost reparată capital niciodată, iar din acest motiv, pe anumite porţiuni s-au format fisuri şi denivelări, fapt pentru care a fost necesară reabilitarea acesteia.

Anterior, premierul Dorin Recean a declarat că infrastructura Aeroportului Chișinău este subdezvoltată și nu s-au făcut investiții suficiente.

„Sunt probleme cu grosimea stratului de asfalt de pe pista de aterizare. Au fost folosite tehnologii neconforme. Or, au fost ridicate 30 de probe pentru a fi analizate, iar cei care se fac vinovați vor răspunde”, a spunea premierul Dorin Recean.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău, iar în primăvara anului 2023 statul a intrat în gestiunea acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cratere #pista #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stația de măsurare a gazului „Sudja” din Ucraina, controlată de forțele ucrainene, nu mai funcționează din cauza lipsei electricității și a personalului tehnic. Bateriile care alimentau echipamentele sunt epuizate, iar posibilitățile de a restabili alimentarea cu energie și de a repara echipamentele sunt inexistente în prezent, scrie The Moscowtimes.

Pentru a rezolva problema, Gazprom a propus mutarea punctului de predare a gazului către Ucraina la stația „Dolgoe”, situată la 300 km de granița ucraineană, în apropierea graniței dintre regiunile Kursk și Orel. Cu toate acestea, Ucraina a refuzat propunerea.

Într-o conversație cu oficialii Gazprom, aceștia au glumit, spunând că, dacă stația „Dolgoe” ar fi cucerită de forțele ucrainene, ar trebui să mute punctul de predare a gazului până la Urengoi, în Rusia. Deși comentariul a fost făcut în glumă, oficialii Gazprom nu exclud posibilitatea avansării forțelor ucrainene mai adânc pe teritoriul rus.

Problema majoră este legată de dificultățile cu care Gazprom se va confrunta atunci când va încerca să convingă clienții europeni din Austria și Slovacia să accepte schimbările în contracte. Începând cu 2025, Ucraina ar urma să transporte gaze aparținând clienților europeni, iar plata pentru tranzit ar veni de la companiile occidentale, nu de la Gazprom.

Ucraina refuză să semneze un nou acord de tranzit cu Gazprom, acuzând compania rusă de încălcarea repetată a promisiunilor și de lipsa de fiabilitate. Această situație ar putea duce la o reconfigurare radicală a tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina sau chiar la oprirea totală a acestuia, pe fondul războiului în curs și a tensiunilor continue dintre cele două țări.