Creștere semnificativă a salariilor în Moldova în primul trimestru al anului 2024

În primul trimestru al anului 2024, salariul mediu în Moldova a ajuns la 13.170,3 lei, marcând o creștere de 14,7% în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit Biroului Național de Statistică, ajustând pentru inflație, salariul mediu a crescut cu 10% comparativ cu primul trimestru al anului 2023.

Salarii mai mari în sectorul bugetar și cel real

În sectorul bugetar, salariul mediu lunar a fost de 11.319 lei, înregistrând o creștere de 15,7%, în timp ce în sectorul real al economiei salariul mediu a ajuns la 13.818,5 lei, crescând cu 14,3%.

Cele mai mari salarii

Cele mai mari salarii în primul trimestru al anului 2024 au fost înregistrate în:
– Sectorul TIC**: 32.272,5 lei (+8,5%)
– Sectorul financiar și de asigurări: 24.513,5 lei (+12,9%)
– Întreprinderi de producere și furnizare a energiei electrice, gaze, apă și aer condiționat: 18.522,6 lei (+12,1%)
– Administrație publică și apărare, asigurări sociale obligatorii: 14.891,6 lei (+17,6%)
– Activități profesionale, științifice și tehnice: 14.782,2 lei (+9,8%)
– Sănătate și protecție socială: 14.045,4 lei (+15,9%)

Cele mai mici salarii

Sectorul de cazare turistică și alimentație publică a înregistrat cele mai mici salarii, cu o medie de 8.605,6 lei, deși a avut o creștere de 19,2%. Alte domenii cu salarii mai mici au fost:
– Agricultură, silvicultură și pescuit: 8.201,8 lei (+16,4%)
– Activități artistice, recreative și distractive: 9.726,4 lei (+15,9%)
– Servicii administrative și activități auxiliare: 9.950,2 lei (+73%)

Alte domenii de activitate

Salariile în alte domenii de activitate au depășit pragul de 10.000 de lei:
– Sectorul imobiliar: 10.983,2 lei (+19,7%)
– Învățământ: 10.932,5 lei (+14,1%)
– Servicii de transport și depozitare: 11.099,2 lei (+6,3%)
– Construcții: 11.231,7 lei (+14,8%)
– Comerț, repararea mașinilor și motocicletelor: 11.965,5 lei (+15,4%)

În sectorul industrial, salariile au fost, în medie, de 11.955,1 lei (+17,4%), cu variații semnificative în diferitele subsectoare:
– Industria prelucrătoare: 11.139,3 lei (+17,9%)
– Alimentarea cu apă, canalizare, lucrări de tratare și valorificare a deșeurilor: 11.528,8 lei (+21%)
– Industria extractivă și minieră: 10.987,4 lei (+23,5%)

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domenii #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.