Electroșoc pe piața electrocasnicelor: Firme concurente, același patron cu trecut penal

15 Iun. 2025, 10:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2025, 10:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Trei dintre cele mai mari rețele de electronice și electrocasnice din Republica Moldova – „Darwin”, „Enter” și platforma „Ultra.md” – sunt administrate din același centru de comandă, toate fiind controlate direct sau prin interpuși de omul de afaceri Arcadie Topalo, condamnat în trecut pentru spălare de bani și pseudoactivitate de întreprinzător. ZdG a analizat structura de proprietate a acestor afaceri și a descoperit o rețea de firme interconectate care domină piața, deși aparent operează ca și concurenți.

Topalo, discret în aparițiile publice, dar activ în spatele scenei, controlează sau este beneficiar efectiv la cel puțin 10 companii din domenii diverse – de la comerț și construcții, până la laboratoare medicale și IT. Potrivit datelor oficiale, doar din redevențe – plăți pentru drepturi de autor – a încasat în ultimii doi ani peste 95 de milioane de lei de la firma „Invitro Diagnostics”, o companie care, paradoxal, raportează pierderi oficiale în ciuda vânzărilor masive.

Rețele diferite, același beneficiar

Rețelele „Darwin” și „Enter” sunt deținute de aceeași firmă – „Ultracom Electronic” SRL, care face parte dintr-un grup de companii conectate la Topalo. În prezent, toate sunt afiliate direct sau indirect firmei „Invensis Soft” SRL, controlată integral de același om de afaceri.

Site-ul „Ultra.md” – o platformă online de vânzare a electronicelor – este deținut de „Ultra Distribution” SRL, o altă companie care își are sediul la aceeași adresă cu celelalte afaceri din grup și este reprezentată, de-a lungul anilor, de persoane care au activat și în celelalte entități comerciale legate de Topalo.

Pe hârtie, unele firme apar înregistrate pe numele altor persoane, precum Alexei Loboda, însă datele de pe LinkedIn sau istoricul companiei indică o afiliere directă la interesele lui Topalo.

Condamnat penal, devenit mogul al electrocasnicelor

Arcadie Topalo a fost condamnat în 2017 la cinci ani cu suspendare pentru activitate economică ilegală și spălare de bani. A stat în arest aproape șapte luni, fiind eliberat în baza legii amnistiei. Instanța a constatat că prejudiciul de 36 de milioane de lei provocat statului urma să fie recuperat de Topalo împreună cu ceilalți inculpați.

După eliberare, acesta a construit un adevărat imperiu de afaceri, extinzându-se inclusiv în domeniul serviciilor medicale, comerțului cu produse pentru casă, IT și investiții imobiliare. Printre ultimele achiziții se numără firma „BTS Pro” – unul dintre principalii furnizori IT pentru stat – și clădirea fostei cafenele „Crizantema”, vândută în trecut de stat.

Alți jucători din piață

Piața electrocasnicelor mai este dominată de rețelele „Maximum” și „Bomba”. Prima este gestionată de afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru, iar a doua – de familia Baciu, care controlează și centrele comerciale „Grand Hall” și „Baby Hall”, dar și zeci de alte afaceri din diverse domenii.

Mircea Baciu, fondatorul rețelei „Bomba”, este cunoscut și pentru performanțele sale montane – fiind primul moldovean care a cucerit cele mai înalte vârfuri de pe toate continentele.

Fără investigații privind concurența

Deși peste 70% din piața de electrocasnice pare să fie concentrată în mâinile câtorva actori interconectați, Consiliul Concurenței nu a emis, în ultimii cinci ani, nicio decizie care să constate practici anticoncurențiale în acest domeniu. Instituția a refuzat să confirme sau să infirme existența unor investigații în curs.

O piață concentrată, un control centralizat

Topalo rămâne o figură-cheie pe piața moldovenească a electrocasnicelor, gestionând, prin rețele paralele, o parte semnificativă a importurilor, vânzărilor și distribuției. Deși aparent în competiție, „Darwin”, „Enter” și „Ultra” sunt doar fațade diferite ale aceluiași imperiu construit de un fost condamnat penal care și-a consolidat în tăcere influența economică în Republica Moldova.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.