Cristina Frolov: vom demara activități de promovare a brandului de țară Wine of Moldova. A fost semnat un memorandum

09 Sept. 2021, 19:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Sept. 2021, 19:33 // Actual //  MD Bani

Cooperarea Republicii Moldova cu producătorii români, promovarea regiunii vitivinicole a Mării Negre și potențarea capitalului vitivinicol al celor două țări, care împart o istorie comună, obiceiuri, tradiții, dar și soiuri indigene, reprezintă obiectivele unui memorandum de colaborare. În acest context, Ambasadei Republicii Moldova în România, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV)s-a întâlnit astăzi, 9 septembrie, cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), în vederea semnării acordului.

Potrivit informațiilor, prin intermediul acestui nou parteneriat, Oficiului Național al Viei și Vinului își reiterează interesul în stabilirea de relații de cooperare care servesc interesului comun al ambelor țări.

„Ne dorim creșterea cotei de piața cu minim 50% față de cifrele din anul 2020, iar creșterea numărului de producători prezenți pe piața României, cu minim 40%. De asemenea, în perioada următoare vom demara activități de promovare a brandului de țară Wine of Moldova ca producător de vinuri de calitate, creșterea notorietății acestuia prin acțiuni care vin să confirme excelența vinurilor produse în Republica Moldova. Promovarea soiurilor autohtone comune, astfel, stabilind relații de colaborare între două țări cu o istorie comună”, a declarat Cristina Frolov, Director al Oficiului Național al Viei și Vinului, Republica Moldova.

De asemenea, reprezentanții ONVV informează că, alături de promovarea piețelor a regiunii vitivinicole a Mării Negre, semnarea acestui memorandum va permite schimbul de experiență și transferul de informații din domeniul vitivinicol, identificarea noilor oportunități de export, astfel, contribuind la cooperarea interinstituțională ți creșterea segmentului vinificației atât în România, cât și în Republica Moldova.

 „Relația dintre CCIR și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este una specială, ba chiar una dintre cele mai apropiate. Dovadă sunt multiplele activități desfășurate împreună pe parcursul ultimilor ani și bazate pe protocolul instituțional de colaborare semnat încă din 2014”, a menționat Bogdan Visan, Secretar General Adjunct al Camerei de Comerț și Industrie a României.

Oficiul Național al Viei și Vinului reamintește că, în primele 7 luni ale anului 2021, din volumul total al exporturilor, vinurile îmbuteliate constituie 26,886,586 litri, înregistrând o creștere de 10%, cu o valoare de 1.099.881.474 lei, adică, cu 32% în plus față de aceiași perioadă a anului 2020.

Totodată, succesul remarcabil de care s-au bucurat vinurile Moldovei în anul 2020, obținând 956 de medalii la 32 de concursuri internaționale de profil, cel mai mare număr de distincții acumulate până în prezent, spune multe despre potențialul acestora în materie de export și cucerirea noilor piețe.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) 

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă. Instituția a fost concepută după modelul unor instituții similare în domeniul vitivinicol din principalele țări producătoare de vin ale lumii.

Constituirea ONVV a reprezentat pasul decisiv făcut de sectorul public și privat în implementarea schimbărilor în cadrul legislativ și normativ al sectorului vitivinicol și promovarea brandului vinicol de țară – „Vinul Moldovei. O legendă vie” care contribuie esențial la recunoașterea și promovarea vinului moldovenesc de calitate peste hotarele țării.

ONVV activează pe lângă Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, și funcționează ca un parteneriat public-privat, fiind gestionat și finanțat în comun, prin Fondul Viei și Vinului, format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat.

Despre Camera de Comerț și Industrie a României 

Camera de Comerț și Industrie a României este cea mai puternică asociație a mediului de afaceri din Romania, reunind în rândurile sale întreagă rețea de 42 de camere de comerț și industrie teritoriale, camere de comerț bilaterale și asociații profesionale.

Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentala, cu caracter autonom, care susține interesele comunității de afaceri și, în special pe cele ale membrilor săi, în dialogul cu instituțiile statului și organismele internaționale. CCIR acționează pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent și propice dezvoltării sectorului privat, unei economii de piață reale, durabile și deschise spre exterior.

CCIR este aproape de mediul de afaceri și prin oferta să de servicii care include misiuni economice, programe de perfecționare profesională, organizarea de seminarii și dezbateri, baze de date de informații și oportunități de afaceri care pot contribui la dezvoltarea afacerilor.

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.