Critici dure la propunerea de acordare a statutului de monopol pentru Metalferos: Limitează concurența

Consiliul Concurenței a avertizat împotriva susținerii propunerii actuale de acordare a statutului de monopol fiscal pentru S.A. „Metalferos”, exprimând preocupări că o astfel de decizie ar elimina inevitabil concurența pe piață prin închiderea sectorului pentru alte întreprinderi. Potrivit Consiliului, înainte de a avansa orice propunere de acordare a statutului de monopol fiscal, ar fi trebuit efectuate studii și analize de piață cuprinzătoare pentru a evalua riscurile proiectului și impactul său potențial asupra pieței. Această evaluare ar fi trebuit să justifice, din punct de vedere economic, intervenția statului prin eliminarea concurenței acolo unde aceasta lipsește.

În plus, Consiliul a remarcat lipsa unor prevederi exprese în proiectul de hotărâre referitoare la activitățile economice destinate să primească statut de monopol fiscal, o cerință stipulată de articolul 366 din Legea privind antreprenoriatul și întreprinderile nr. 845/1992. Ei au subliniat necesitatea reformulării punctului 9 din proiectul de regulament, propunând ca întreprinderea cu statut de monopol fiscal să țină evidența contabilă separată pentru veniturile și cheltuielile fiecărei activități economice desemnate. Aceasta ar asigura transparența și ar preveni subvenționarea încrucișată a altor activități economice desfășurate de S.A. „Metalferos” în alte piețe.

În plus, pentru a asigura o supraveghere eficientă a activităților guvernate de statutul de monopol fiscal al S.A. „Metalferos”, Consiliul a propus amendamente pentru includerea indicatorilor de performanță specifici domeniului economic propus și proporția exactă a veniturilor sau profiturilor care urmează să fie defalcate către bugetul de stat.

În plus, Consiliul a evidențiat practici potențial anticoncurențiale rezultate din prevederea proiectului de regulament care permite S.A. „Metalferos” să stabilească prețuri nereglementate pentru importul deșeurilor de metale feroase, contrastând cu prețurile reglementate pentru vânzările interne. Ei au avertizat că o astfel de diferențiere a prețurilor ar putea facilita abuzuri ale poziției dominante pe piață, interzise conform legii.

„O altă îngrijorare de ordin concurențial, constă în limitarea posibilității de a contracta liber a agenților economici care nu sunt înregistrați în Republica Moldova și vor realiza importuri de deșeuri de metale feroase în Republica Moldova, aceștia fiind obligați de a contracta exclusiv cu întreprinderea S.A. „Metalferos” care va dispune de dreptul exclusiv de a importa asemenea deșeuri. Acest fapt, ar putea încălca flagrant principiul libertății contractuale pentru întreprinderile importatoare a deșeurilor de metale feroase de a-și alege liber clientul și de a contracta liber cu partenerul dorit, fiind obligați exclusiv să livreze aceste deșeuri către întreprinderea impusă de stat S.A. „Metalferos”, mai spune Consiliul Concurenței.

În concluzie, Consiliul a recomandat revizuirea proiectului de hotărâre pentru a aborda aceste preocupări, subliniind necesitatea unei analize temeinice înainte de acordarea statutului de monopol fiscal pentru S.A. „Metalferos” și propunând eliminarea prevederilor referitoare la prelungirea automată a acestui statut, în lipsa unei justificări solide pentru continuarea sa.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să reintroducă monopolul Metalferos pe piața colectării fierului vechi, conform unui proiect de hotărâre propus de Ministerul Economiei, condus de Dumitru Alaiba. Aceasta decizie vine după ce la sfârșitul anului 2019, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a demontat monopolul în acest sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.