Războiul îi face pe oligarhii lui Putin și mai bogați. Suma impresionantă pe care au incasat-o din dividende

10 Iul. 2024, 07:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
10 Iul. 2024, 07:09 // Bani și Afaceri //  bani.md

Magnaţii ruşi au făcut avere pe fondul afacerilor aduse de război, după ce companiile la care sunt acţionari au reluat sau chiar au majorat plăţile către investitori, pe fondul reducerii incertitudinii economice legate de războiul pornit de Rusia, scrie Bloomberg.

Oamenii de afaceri ruşi au încasat în total 11 miliarde de dolari, pe 2023 şi pe primul trimestru din 2024. Mulţi dintre aceştia sunt apropiaţi de ai lui Vladimir Putin, iar o parte sunt ţinta directă a sancţiunilor occidentale pentru al treilea an la rând.

Printre cei ce au făcut bani în urma războiului se numără Vagit Alekperov, acţionar-cheie şi fost preşedinte al gigantului petrolier Lukoil. Alekperov conduce lista magnaţilor ruşi care au încasat dividende generoase, acesta fiind recompensat de companie cu 2,1 miliarde de dolari.

El este sancţionat de Marea Britanie şi Australia, dar a evitat până acum sancţiunile din partea SUA şi a Uniunii Europene.

Miliardarii Alexey Mordashov, cu acţiuni la Severstal PJSC, şi Vladimir Lisin, investitor la Novolipetsk Steel PJSC, îi urmează lui Alekperov cu 1,67 de mld. dolari şi 1,37 mld. dolari. Mordashov este vizat de sancţiuni din partea SUA, UE şi a Regatului Unit, în timp ce Lisin nu este supus niciunei sancţiuni majore.

Pe lista celor care şi-au îngroşat conturile pe fondul războiului se numără şi Gennady Timchenko, unul dintre aliaţii super-bogaţi ai preşedintelui Putin, dar şi Tatyana Litvinenko, care a primit o participaţie în PhosAgro PJSC înainte ca soţul ei, Vladimir, să fie sancţionat de SUA în 2023.

Vladimir Litvinenko este rectorul Universităţii Miniere din Sankt Petersburg, unde Putin a obţinut o diplomă de doctorat în 1997, şi a fost directorul de campanie al preşedintelui în oraş în timpul alegerilor.

SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni drastice Rusiei ca răspuns la invazia din februarie 2022, determinând multe companii să întrerupă plata dividendelor din cauza incertitudinii legate de un potenţial colaps economic. Aceste temeri nu s-au adeverit, deoarece economia Rusiei s-a adaptat treptat la noile condiţii, iar exportatorii au găsit pieţe alternative.

În ciuda stabilizării situaţiei economice, analiştii sunt de părere că Rusia încă se confruntă cu dificultăţi pe plan economic, ce vor bloca oligarhii din a face investitii însemnate. Deficitul bugetar, sancţiunile şi inflaţia galopantă sunt doar câteva din problemele citate de economişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.