Războiul îi face pe oligarhii lui Putin și mai bogați. Suma impresionantă pe care au incasat-o din dividende

Magnaţii ruşi au făcut avere pe fondul afacerilor aduse de război, după ce companiile la care sunt acţionari au reluat sau chiar au majorat plăţile către investitori, pe fondul reducerii incertitudinii economice legate de războiul pornit de Rusia, scrie Bloomberg.

Oamenii de afaceri ruşi au încasat în total 11 miliarde de dolari, pe 2023 şi pe primul trimestru din 2024. Mulţi dintre aceştia sunt apropiaţi de ai lui Vladimir Putin, iar o parte sunt ţinta directă a sancţiunilor occidentale pentru al treilea an la rând.

Printre cei ce au făcut bani în urma războiului se numără Vagit Alekperov, acţionar-cheie şi fost preşedinte al gigantului petrolier Lukoil. Alekperov conduce lista magnaţilor ruşi care au încasat dividende generoase, acesta fiind recompensat de companie cu 2,1 miliarde de dolari.

El este sancţionat de Marea Britanie şi Australia, dar a evitat până acum sancţiunile din partea SUA şi a Uniunii Europene.

Miliardarii Alexey Mordashov, cu acţiuni la Severstal PJSC, şi Vladimir Lisin, investitor la Novolipetsk Steel PJSC, îi urmează lui Alekperov cu 1,67 de mld. dolari şi 1,37 mld. dolari. Mordashov este vizat de sancţiuni din partea SUA, UE şi a Regatului Unit, în timp ce Lisin nu este supus niciunei sancţiuni majore.

Pe lista celor care şi-au îngroşat conturile pe fondul războiului se numără şi Gennady Timchenko, unul dintre aliaţii super-bogaţi ai preşedintelui Putin, dar şi Tatyana Litvinenko, care a primit o participaţie în PhosAgro PJSC înainte ca soţul ei, Vladimir, să fie sancţionat de SUA în 2023.

Vladimir Litvinenko este rectorul Universităţii Miniere din Sankt Petersburg, unde Putin a obţinut o diplomă de doctorat în 1997, şi a fost directorul de campanie al preşedintelui în oraş în timpul alegerilor.

SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni drastice Rusiei ca răspuns la invazia din februarie 2022, determinând multe companii să întrerupă plata dividendelor din cauza incertitudinii legate de un potenţial colaps economic. Aceste temeri nu s-au adeverit, deoarece economia Rusiei s-a adaptat treptat la noile condiţii, iar exportatorii au găsit pieţe alternative.

În ciuda stabilizării situaţiei economice, analiştii sunt de părere că Rusia încă se confruntă cu dificultăţi pe plan economic, ce vor bloca oligarhii din a face investitii însemnate. Deficitul bugetar, sancţiunile şi inflaţia galopantă sunt doar câteva din problemele citate de economişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.