Cea mai mare prăbușire a prețurilor locuințelor din Europa

09 Iul. 2024, 22:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iul. 2024, 22:15 // Actual //  bani.md

Crizele multiple din Europa provocate de războiul din Ucraina au urcat costul vieții din multe state occidentale, dar au lovit însă în sectorul imobiliar din câteva regiuni. În Germania prețul locuințelor a căzut cu 15% față de vârful din 2022.

Bulele imobiliare au început să se spargă, rând pe rând, în Germania, Finlanda, Suedia, Austria, Franța și Danemarca, care au cunoscut în 2023 cele mai mari scăderi față de vârf,potrivit Wolf Street.

Cele mai importante scăderi ale prețurilor locuințelor din Europa în 2023, față de vârful acestora au avut în: Germania: -15,0%, Finlanda: -12,6%, Suedia: -10,3%, Austria: -9,6%, Franța: -6,8%, Danemarca: -5,8%.

Cei mai mari câștigători din 2010 până la vârful lor: Austria: +136%, Republica Cehă: +130%, Portugalia: +104%, Germania: +104%, Suedia: +103%, Norvegia: +101%.

Prețurile caselor din Italia sunt sub nivelul în care erau în 2010. Prețurile caselor din Finlanda au scăzut înapoi la locul în care erau în 2010.

Iar prețurile locuințelor din Spania, după o scădere abruptă, sunt cu doar 5,7% peste cele din 2010. Spania a avut o bulă imobiliară fabuloasă, care a explodat spectaculos, dar asta s-a întâmplat înainte de 2010, iar implozia s-a produs în 2015, după care prețurile s-au ridicat din nou. Aceste piețe se află la celălalt capăt al spectrului.

În Țările de Jos, creșterea prețului locuințelor din 2023 a fost de 5,7% (an la an) și cu 52,5% față de vârful din 2010. În schimb, în Germania, scăderea a fost de 6,2% în 2023, comparativ cu un an în urmă. Creșterea față de anul 2010 s-a situat la 104,2%.

În Franța, scăderea de la an al an, în 2023 a fost de 5,2 %, iar avansul față de 2010 este de doar 39%. Aici, tendința s-a inversat de 7 trimestre, iar scăderea a fost continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.