Cea mai mare prăbușire a prețurilor locuințelor din Europa

Crizele multiple din Europa provocate de războiul din Ucraina au urcat costul vieții din multe state occidentale, dar au lovit însă în sectorul imobiliar din câteva regiuni. În Germania prețul locuințelor a căzut cu 15% față de vârful din 2022.

Bulele imobiliare au început să se spargă, rând pe rând, în Germania, Finlanda, Suedia, Austria, Franța și Danemarca, care au cunoscut în 2023 cele mai mari scăderi față de vârf,potrivit Wolf Street.

Cele mai importante scăderi ale prețurilor locuințelor din Europa în 2023, față de vârful acestora au avut în: Germania: -15,0%, Finlanda: -12,6%, Suedia: -10,3%, Austria: -9,6%, Franța: -6,8%, Danemarca: -5,8%.

Cei mai mari câștigători din 2010 până la vârful lor: Austria: +136%, Republica Cehă: +130%, Portugalia: +104%, Germania: +104%, Suedia: +103%, Norvegia: +101%.

Prețurile caselor din Italia sunt sub nivelul în care erau în 2010. Prețurile caselor din Finlanda au scăzut înapoi la locul în care erau în 2010.

Iar prețurile locuințelor din Spania, după o scădere abruptă, sunt cu doar 5,7% peste cele din 2010. Spania a avut o bulă imobiliară fabuloasă, care a explodat spectaculos, dar asta s-a întâmplat înainte de 2010, iar implozia s-a produs în 2015, după care prețurile s-au ridicat din nou. Aceste piețe se află la celălalt capăt al spectrului.

În Țările de Jos, creșterea prețului locuințelor din 2023 a fost de 5,7% (an la an) și cu 52,5% față de vârful din 2010. În schimb, în Germania, scăderea a fost de 6,2% în 2023, comparativ cu un an în urmă. Creșterea față de anul 2010 s-a situat la 104,2%.

În Franța, scăderea de la an al an, în 2023 a fost de 5,2 %, iar avansul față de 2010 este de doar 39%. Aici, tendința s-a inversat de 7 trimestre, iar scăderea a fost continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #prabusire #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul estimează că va cheltui 3,68 milioane de lei în 2026 pentru asigurarea condițiilor materiale de primire a solicitanților de azil, iar în următorii doi ani cheltuielile vor ajunge la 3,41 milioane de lei în 2027 și 3,58 milioane de lei în 2028. Sumele sunt incluse într-un proiect de Ordin al Ministerului Afacerilor Interne, supus consultărilor publice, care propune aprobarea unui ghid metodologic ce stabilește modul în care vor fi calculate aceste costuri.

Potrivit documentului, în 2026 autoritățile estimează că, în medie, 107 solicitanți de azil pe lună vor beneficia de condițiile materiale de primire. Pentru 2027 este prognozat un număr mediu de 99 de beneficiari lunar, iar pentru 2028 – 104 persoane. Aceste estimări au fost utilizate pentru calcularea impactului financiar asupra bugetului de stat.

Ghidul stabilește și costurile lunare de referință pentru diferite categorii de beneficiari, calculate în baza minimului de existență pentru 2026. Astfel, întreținerea unui adult apt de muncă este estimată la 3 027 de lei pe lună, iar a unui pensionar la 2 616 lei. Pentru copii, costurile diferă în funcție de vârstă: 973,5 lei pentru un copil de până la un an, 2 130 de lei pentru un copil între 1 și 7 ani și 2 680,5 lei pentru un copil între 7 și 18 ani. În cazul unei familii monoparentale cu un copil, costurile lunare estimate variază între 3 357 de lei și 5 064 de lei, în funcție de vârsta copilului.

MAI precizează că aceste valori nu reprezintă sume de bani care vor fi plătite solicitanților de azil, ci costuri de referință utilizate pentru estimarea cheltuielilor suportate de stat. În calcul sunt incluse cheltuielile pentru hrană, produse de igienă, îmbrăcăminte și alte necesități de bază, astfel încât autoritățile să poată planifica fondurile necesare în buget.

Noua metodologie prevede că toate costurile vor fi calculate în funcție de minimul de existență și vor fi actualizate periodic în funcție de evoluția prețurilor și a inflației. Inspectoratul General pentru Migrație va fi instituția responsabilă de actualizarea anuală a acestor valori, iar scopul ghidului este de a asigura o planificare mai transparentă și mai predictibilă a fondurilor publice destinate primirii solicitanților de azil.