Criza conductelor: Blocul energetic nr. 3 al Termoelectrica, la un pas de deconectare

Blocul energetic nr. 3 al Termoelectrica se află în pericol de a fi deconectat din nou, pe fondul întârzierilor în livrarea echipamentelor necesare de către compania Turboenergy Power, câștigătoarea unei licitații desfășurate la începutul acestui an. Această companie, cunoscută pentru afacerile sale profitabile în România, are un istoric de neîndeplinire a obligațiilor contractuale în Republica Moldova, scrie jurnal.md.

Turboenergy Power vs. Horus: Un conflict vechi și intens

Turboenergy Power este principalul concurent al companiei Horus, care face parte dintr-un consorțiu ce include întreprinderea rusă Silovîie Mașinî, supusă sancțiunilor internaționale. Cele două companii au fost implicate într-un scandal public major în 2021-2022, legat de atribuirea unui contract de 13 milioane de euro finanțat de Banca Mondială. Disputa s-a extins în instanțe și a inclus acuzații de șantaj și trucare a licitațiilor.

Problemele recente: echipamente neconforme și întârzieri

În urma câștigării unui contract pentru livrarea unor elemente ale conductei principale de abur, Turboenergy Power trebuia să livreze echipamentele până în august 2024. Însă livrarea a fost întârziată, iar echipamentele, sosite abia în octombrie, au fost respinse de Termoelectrica pe motiv că nu corespund cerințelor tehnice. Întreprinderea de stat a aplicat sancțiuni financiare companiei Turboenergy Power și a avertizat că, dacă problemele nu vor fi rezolvate până la sfârșitul anului, va organiza o nouă licitație.

Impactul asupra sistemului energetic

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că, în lipsa certificării de calitate a echipamentelor livrate, întreprinderea nu le poate accepta. „Nu putem să facem compromisuri, mai ales când e vorba de siguranța echipamentelor care operează sub presiune și temperaturi înalte”, a subliniat acesta.

În același timp, Horus, responsabilă de instalarea conductelor, a raportat întârzieri semnificative din cauza lipsei materialelor necesare.

Declarațiile părților implicate

Victor Slivinschi, administratorul Turboenergy Power, a respins acuzațiile, susținând că informațiile sunt false și că problemele țin de graficul intern al Termoelectrica. De cealaltă parte, autoritățile guvernamentale au precizat că firma mai are la dispoziție doar câteva zile pentru a demonstra conformitatea echipamentelor.

Turboenergy Power are conexiuni importante în România, unde a derulat contracte de peste 229 milioane RON cu întreprinderi energetice de top. În ciuda succesului de peste Prut, compania se confruntă cu critici serioase în Republica Moldova, pe fondul întârzierilor și calității îndoielnice a echipamentelor livrate.

#intriziere #conductă #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.