Criza conductelor: Blocul energetic nr. 3 al Termoelectrica, la un pas de deconectare

Blocul energetic nr. 3 al Termoelectrica se află în pericol de a fi deconectat din nou, pe fondul întârzierilor în livrarea echipamentelor necesare de către compania Turboenergy Power, câștigătoarea unei licitații desfășurate la începutul acestui an. Această companie, cunoscută pentru afacerile sale profitabile în România, are un istoric de neîndeplinire a obligațiilor contractuale în Republica Moldova, scrie jurnal.md.

Turboenergy Power vs. Horus: Un conflict vechi și intens

Turboenergy Power este principalul concurent al companiei Horus, care face parte dintr-un consorțiu ce include întreprinderea rusă Silovîie Mașinî, supusă sancțiunilor internaționale. Cele două companii au fost implicate într-un scandal public major în 2021-2022, legat de atribuirea unui contract de 13 milioane de euro finanțat de Banca Mondială. Disputa s-a extins în instanțe și a inclus acuzații de șantaj și trucare a licitațiilor.

Problemele recente: echipamente neconforme și întârzieri

În urma câștigării unui contract pentru livrarea unor elemente ale conductei principale de abur, Turboenergy Power trebuia să livreze echipamentele până în august 2024. Însă livrarea a fost întârziată, iar echipamentele, sosite abia în octombrie, au fost respinse de Termoelectrica pe motiv că nu corespund cerințelor tehnice. Întreprinderea de stat a aplicat sancțiuni financiare companiei Turboenergy Power și a avertizat că, dacă problemele nu vor fi rezolvate până la sfârșitul anului, va organiza o nouă licitație.

Impactul asupra sistemului energetic

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că, în lipsa certificării de calitate a echipamentelor livrate, întreprinderea nu le poate accepta. „Nu putem să facem compromisuri, mai ales când e vorba de siguranța echipamentelor care operează sub presiune și temperaturi înalte”, a subliniat acesta.

În același timp, Horus, responsabilă de instalarea conductelor, a raportat întârzieri semnificative din cauza lipsei materialelor necesare.

Declarațiile părților implicate

Victor Slivinschi, administratorul Turboenergy Power, a respins acuzațiile, susținând că informațiile sunt false și că problemele țin de graficul intern al Termoelectrica. De cealaltă parte, autoritățile guvernamentale au precizat că firma mai are la dispoziție doar câteva zile pentru a demonstra conformitatea echipamentelor.

Turboenergy Power are conexiuni importante în România, unde a derulat contracte de peste 229 milioane RON cu întreprinderi energetice de top. În ciuda succesului de peste Prut, compania se confruntă cu critici serioase în Republica Moldova, pe fondul întârzierilor și calității îndoielnice a echipamentelor livrate.

#intriziere #conductă #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți grave la nivel mondial continuă să crească, în timp ce contribuțiile financiare ale celor mai bogate națiuni pentru ajutor umanitar scad semnificativ. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar aproximativ 60% dintre cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de asistență umanitară în 2025 vor primi ajutor. Astfel, peste 117 milioane de persoane riscă să rămână fără sprijin esențial, scrie Reuters.

În 2024, ONU estimează că va strânge doar 46% din cele 49,6 miliarde de dolari necesare pentru a acoperi nevoile umanitare globale, marcând al doilea an consecutiv cu un deficit major de finanțare. Acest lucru forțează agențiile umanitare să ia decizii dureroase, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare sau limitarea numărului de beneficiari.

În Siria, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de alimente al ONU, a fost nevoit să reducă numărul de persoane asistate de la 6 milioane la doar 1 milion, conform declarațiilor Raniei Dagash-Kamara, director adjunct al organizației. „Suntem într-o situație în care luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care mor de foame”, a spus Dagash-Kamara.

Cele mai mari contribuții pentru ajutor umanitar provin din Statele Unite, Germania și Comisia Europeană, care au acoperit 58% din finanțarea globală între 2020 și 2024. Cu toate acestea, Germania a redus finanțarea cu 500 de milioane de dolari din 2023 până în 2024 și plănuiește o reducere suplimentară de 1 miliard de dolari pentru 2025.

În același timp, contribuțiile Chinei, Rusiei și Indiei au fost neglijabile, cumulând mai puțin de 1% din finanțarea globală. În 2023, China a oferit doar 11,5 milioane de dolari, iar India 6,4 milioane de dolari pentru ajutor umanitar.

Rezultatul recentelor alegeri din Statele Unite, în urma cărora Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat, adaugă incertitudine în privința sprijinului american pentru ajutorul umanitar. Trump a încercat anterior să reducă finanțarea internațională și a numit consilieri care susțin tăieri suplimentare în acest domeniu.

Numărul tot mai mare de crize umanitare, agravate de conflicte, fenomene meteorologice extreme și inflația globală, pune o presiune enormă asupra sistemului de ajutor umanitar. În 2023, aproximativ 282 de milioane de oameni din 59 de țări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută.

Lipsa de fonduri suficiente și dificultățile logistice, mai ales în zonele de conflict, îngreunează eforturile de a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al Reuters, crizele din Sudan, Myanmar și Afganistan sunt printre cele mai grave exemple ale eșecului sistemului actual de ajutorare.

Fostul șef al ajutorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, a subliniat necesitatea schimbării modelului de finanțare al organizației. Propuneri anterioare, precum introducerea unui sistem de taxe pentru statele membre, similar cu cel folosit pentru bugetul ONU, nu au fost acceptate de donatori.

ONU lucrează acum pentru a diversifica baza de donatori, însă provocările rămân imense. „Nu ne putem baza doar pe același grup de donatori, oricât de generoși ar fi aceștia”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU.