Criză de benzină și motorină: Ungaria a eliminat plafonarea prețurilor la carburanți

07 Dec. 2022, 12:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
07 Dec. 2022, 12:29 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Guvernul Ungariei a eliminat marţi plafonarea preţurilor la carburanţi, după ce mulţi oameni au intrat în panică şi au achiziţionat cantităţi mari de combustibili, dar şi din cauza importurilor insuficiente, transmite Reuters.

Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban, a anunţat marţi seara că Executivul a trebuit să anuleze imediat plafonarea preţurilor, la recomandarea grupului ungar de petrol şi gaze Mol.

Jucătorii străini şi-au redus livrările de combustibili spre Ungaria, după ce autorităţile au plafonat preţurile la benzină şi motorină la 480 de forinţi (1,22 dolari) pe litru.

Guvernul condus de premierul Viktor Orban a introdus plafonarea preţului carburanţilor în luna noiembrie a anului trecut, dar problemele apărute pe partea de aprovizionare au forţat Executivul de la Budapesta să reducă amploarea schemei de plafonare în luna iulie, astfel încât cei care conduc automobile de firmă nu mai pot cumpăra carburanţi la preţuri plafonate. Plafonarea preţurilor la carburanţi urma să expire la sfârșitul acestei luni.

„Nu mai putem aştepta…deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi.

Eliminarea plafonării preţurilor va duce la majorarea inflaţiei, a avertizat Gulyas, fără a da estimări.

Deja rata anuală a inflaţiei în Ungaria depăşeşte 21%.

Potrivit șefului Mol, ar putea fi nevoie de două luni până la restabilirea importurilor şi asigurarea stabilităţii pieţei. Dar eliminarea plafonării preţurilor va ajuta la atenuarea deficitului de combustibili pe piaţă în câteva zile.

Preţul la benzină va creşte la aproximativ 640 forinţi pe litru, în timp ce preţul la motorină va fi de 699 forinţi pe litru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Feb. 2023, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Feb. 2023, 05:47 // Actual //  Lupu Eduard

Vestea despre un presupus balon spion chinez care plutește deasupra SUA i-a făcut pe mulți să se întrebe de ce Beijingul ar dori să folosească un instrument relativ nesofisticat pentru supravegherea continentului american.

China a spus că balonul, observat deasupra statului Montana, este doar o „navă civilă” care a deviat de la ruta planificată, dar SUA suspectează că este un dispozitiv de „supraveghere la înaltă altitudine”. Oricare ar fi capacitățile acestui balon, SUA au considerat amenințarea suficient de serioasă pentru a amâna vizita secretarului de stat Antony Blinken în China, care urma să aibă loc pe 5 și 6 februarie.

Baloanele sunt una dintre cele mai vechi forme de tehnologie de supraveghere. Armata japoneză le-a folosit pentru a lansa bombe incendiare în SUA în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, au fost utilizate pe scară largă de SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Mai recent, SUA s-ar fi gândit să adauge baloane de mare altitudine la rețeaua de supraveghere a Pentagonului.

Aceste dispozitive aeriene zboară în general la o altitudine de peste 20 de kilometri, aceasta fiind de două ori mai mare decât altitudinea de croazieră a aeronavelor comerciale și dincolo de limita suveranității aeronautice a statelor. Aceste baloane arată ca niște dirijabile și sunt alimentate de baterii de lungă durată sau panouri solare. Acestea sunt capabile să poarte o sarcină utilă între 50 și 250 de kg.

Baloanele sunt încă o modalitate ieftină de a obține informații

„În viitor, vom avea baloane deasupra capului timp de mai multe luni, ceea ce ar putea duce la un cost mai mic decât în spațiu”, spune generalul Frédéric Parisot, adjunctul șefului forțelor aeriene franceze.

Experții militari spun că utilizarea baloanelor de mare altitudine reprezintă o modalitate de spionaj mai ieftină decât utilizarea sateliților. Ele se dirijează doar prin schimbarea altitudinii, folosind computere pentru a calcula puterea și direcția curenților de aer, în diferitele straturi ale atmosferei. Pe lângă supraveghere, dirijabilele pot transporta însă și bombe.

Potrivit The Guardian, în 2019, armata americană a folosit până la 25 de baloane experimentale de mare altitudine, alimentate cu energie solară, pentru a efectua teste de supraveghere pe arii extinse. Acestea au fost echipate cu radare de înaltă tehnologie, concepute pentru a urmări simultan mai multe vehicule, pe timp de zi sau de noapte. Au fost folosite pentru a monitoriza traficul de droguri și potențialele amenințări la adresa securității interne.

Secretarul de stat Antony Blinken spune că „decizia Chinei de a trimite un balon de supraveghere deasupra Statelor Unite este „un gest de neacceptat și iresponsabil”. „Este o violare a suveranității noastre, este o violare a legislației internaționale. De aceea, i-am transmis în această dimineață lui Wang Yi, responsabilul de politici externe al Chinei că îmi amân vizita”, a spus el.

Oficialii Pentagonului au subliniat că balonul chinez „nu reprezintă o amenințare militară sau fizică pentru oameni”. Totuși, președintele american Joe Biden a refuzat să atace dispozitivul de teamă să nu producă daune sau victime la sol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău