Criza din Ucraina afectează criptomonedele! Cât a pierdut bitcoinul într-o zi

Bitcoinul, dar și celelalte criptomonede importante simt efectele escaladării crizei din Ucraina, iar investitorii evită inverstițiile riscante, scrie CNN, arătând că cea mai valoroasă monedă virtuală a pierdut aproape 6,5% din valoare în 24 de ore.

Bitcoinul se vindea cu 36.649 de dolari marți dimineață, după o scădere de aproape 6,5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor CoinDesk, consultate de CNN. Bitcoinul a scăzut sub nivelul de 40.000 de dolari în weekend și continuă pe acest trend, pe fondul intensificării crizei din Ucraina.

Moneda și-a pierdut aproape jumătate din valoare față de maximul atins în noiembrie 2021 – 68.990 de dolari – din cauza tensiunilor geopolitice, a perspectivei creșterii ratei dobânzilor de căte US Federal Reserve și a limitărilor impuse monedelor virtuale de către unele economii importante ale lumii.

Și alte monede urmează aceeași curbă. Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, a scăzut cu peste 8% în ultimele 24 de ore și se vinde la nivelul de 2.520 de dolari.

Experții spun că bitcoinul nu se va stabiliza în curând.

„Bitcoinul este afectat de volatilitatea care afectează toate investițiile riscante pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. Traseul său de rollercoaster nu se va încheia prea curând”, a scris Edward Moya, analist la compania de trading OANDA.

Consiliul de securitate de la Kremlin a votat luni pentru recunoașterea independenței republicilor separatiste din Donbas, iar președintele Vladimir Putin a semnat decretele pentru independența republicilor separatiste Donețk și Lugansk. Occidentul a condamnat în unanimitate gestul Moscovei și impune sancțiuni împotriva celor responsabili, iar Ucraina a cerut o reuniune „imediată” a Consiliului de Securitate al ONU. În teren, tensiunea continuă să crească, Rusia trimițând forțele armate să asigure „menținerea păcii” în regiunile separatiste.

#etherum #pierderi #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.