Criza din Ucraina afectează criptomonedele! Cât a pierdut bitcoinul într-o zi

Bitcoinul, dar și celelalte criptomonede importante simt efectele escaladării crizei din Ucraina, iar investitorii evită inverstițiile riscante, scrie CNN, arătând că cea mai valoroasă monedă virtuală a pierdut aproape 6,5% din valoare în 24 de ore.

Bitcoinul se vindea cu 36.649 de dolari marți dimineață, după o scădere de aproape 6,5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor CoinDesk, consultate de CNN. Bitcoinul a scăzut sub nivelul de 40.000 de dolari în weekend și continuă pe acest trend, pe fondul intensificării crizei din Ucraina.

Moneda și-a pierdut aproape jumătate din valoare față de maximul atins în noiembrie 2021 – 68.990 de dolari – din cauza tensiunilor geopolitice, a perspectivei creșterii ratei dobânzilor de căte US Federal Reserve și a limitărilor impuse monedelor virtuale de către unele economii importante ale lumii.

Și alte monede urmează aceeași curbă. Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, a scăzut cu peste 8% în ultimele 24 de ore și se vinde la nivelul de 2.520 de dolari.

Experții spun că bitcoinul nu se va stabiliza în curând.

„Bitcoinul este afectat de volatilitatea care afectează toate investițiile riscante pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. Traseul său de rollercoaster nu se va încheia prea curând”, a scris Edward Moya, analist la compania de trading OANDA.

Consiliul de securitate de la Kremlin a votat luni pentru recunoașterea independenței republicilor separatiste din Donbas, iar președintele Vladimir Putin a semnat decretele pentru independența republicilor separatiste Donețk și Lugansk. Occidentul a condamnat în unanimitate gestul Moscovei și impune sancțiuni împotriva celor responsabili, iar Ucraina a cerut o reuniune „imediată” a Consiliului de Securitate al ONU. În teren, tensiunea continuă să crească, Rusia trimițând forțele armate să asigure „menținerea păcii” în regiunile separatiste.

#etherum #pierderi #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.