Criza energetică din Europa anunță mari schimbări în economiile mondiale. Cărțile se amestecă din nou

Principalele economii ale Europei se vor confrunta cu contracții în 2023, pe măsură ce prețurile energiei continuă să crească pe fondul unei crize care se agravează, potrivit Amrita Sen, director de cercetare la Energy Aspects.

Din cauza prețurilor mai mari la gaze naturale, produsul intern brut european va scădea cu 1,4% anul viitor, a declarat Sen pentru Bloomberg TV, menționând că viziunea este mult mai proastă decât majoritatea previziunilor. FMI, de exemplu, este de părere ca economia zonei euro va crește cu 1,2% anul viitor.

Schimbări majore

„Ne aflăm într-o situație în care cererea continuă să rămână ridicată, asistăm deja la raționalizarea cererii în sectorul industrial din Europa”, a spus ea. Pe măsură ce prețurile continuă să crească, Sen a remarcat că există așteptări că Rusia ar putea întrerupe complet aprovizionarea cu gaze naturale, ceea ce ar împinge prețurile și ar adăuga o presiune economică mai mare.

Cu toate acestea, o întrerupere completă nu este în scenariul Aspectului Energetic. A existat deja o creștere a utilizării petrolului și a cărbunelui în Europa, pe măsură ce industriile trec la înlocuitori de energie pentru a evita prețurile vertiginoase ale gazelor naturale, a adăugat ea.

Cauzele creșterii prețurilor

„Povara prețurilor ridicate la gaz și petrol va însemna că vom vedea o oarecare contracție abruptă în economiile europene anul viitor”, a spus Sen. Joi, contractele futures pe gaze naturale olandeze s-au situat aproape de 234 de euro pe megawat oră, de aproximativ 10 ori mai mult decât de obicei în această perioadă a anului.

Un val de căldură sever, reducerea fluxurilor de gaze ale Rusiei și o perioadă de secetă au pus presiune asupra prețurilor în ultimele săptămâni, potrivit Business Insider.

#Energie #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.