Criza energetică din Europa anunță mari schimbări în economiile mondiale. Cărțile se amestecă din nou

Schimbări majore

„Ne aflăm într-o situație în care cererea continuă să rămână ridicată, asistăm deja la raționalizarea cererii în sectorul industrial din Europa”, a spus ea. Pe măsură ce prețurile continuă să crească, Sen a remarcat că există așteptări că Rusia ar putea întrerupe complet aprovizionarea cu gaze naturale, ceea ce ar împinge prețurile și ar adăuga o presiune economică mai mare.

Cu toate acestea, o întrerupere completă nu este în scenariul Aspectului Energetic. A existat deja o creștere a utilizării petrolului și a cărbunelui în Europa, pe măsură ce industriile trec la înlocuitori de energie pentru a evita prețurile vertiginoase ale gazelor naturale, a adăugat ea.

Cauzele creșterii prețurilor

„Povara prețurilor ridicate la gaz și petrol va însemna că vom vedea o oarecare contracție abruptă în economiile europene anul viitor”, a spus Sen. Joi, contractele futures pe gaze naturale olandeze s-au situat aproape de 234 de euro pe megawat oră, de aproximativ 10 ori mai mult decât de obicei în această perioadă a anului.

Un val de căldură sever, reducerea fluxurilor de gaze ale Rusiei și o perioadă de secetă au pus presiune asupra prețurilor în ultimele săptămâni, potrivit Business Insider.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament