Criza energetică din Transnistria la limita exploziei! Cuciurgan va supraviețui doar până la sfârșitul lunii ianuarie

Potrivit informațiilor furnizate de Celula de criză a Guvernului, consumul de energie electrică pentru malul drept al Republicii Moldova a fost complet acoperit pe 3 ianuarie, iar pentru ziua de 4 ianuarie, autoritățile au rezervat capacitatea comercială necesară pentru a satisface cerințele de consum la hotarul cu România.

În data de 3 ianuarie, consumul de energie electrică a înregistrat o creștere de 8,3% față de ziua precedentă, dar a fost complet acoperit prin importurile de energie electrică, contractele comerciale și sursele interne de producție. Detaliile surselor de energie utilizate sunt următoarele:

Import din România – 58,60%
SA „Termoelectrica” – 28,32%
Energie regenerabilă – 7,73%
SA „CET-Nord” – 4,29%
Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 1,06%

De asemenea, nu au fost necesare activarea contractelor de avarie sau fluxuri neintenționate, iar în data de 3 ianuarie nu au fost înregistrate deconectări avariate ale rețelelor electrice sau unităților de generare. Autoritățile au recomandat consumatorilor să utilizeze rațional energia electrică, în special în intervalele orare de vârf, 09:00-11:00 și 18:00-23:00, pentru a asigura stabilitatea sistemului.

În ceea ce privește centrala de la Cuciugan, aceasta continuă să funcționeze pe bază de cărbune, consumând zilnic 1000 de tone pentru a produce aproximativ 140-150 MW de energie electrică. Rezervele de cărbune disponibile vor ajunge până la sfârșitul lunii ianuarie, o perioadă mai scurtă decât estimările anterioare de 50 de zile.

Pe malul stâng al râului Nistru, s-au înregistrat deconectări de energie electrică din cauza supraîncărcării rețelei, afectând aproximativ 3.000 de consumatori. Autoritățile locale și centrale sunt în contact constant pentru a monitoriza și gestiona situația din regiunile afectate.

Poliția, serviciile de urgență și cele medicale sunt pregătite să ofere sprijin locuitorilor, în timp ce primarii localităților vizate de deconectări sunt informați despre evoluția situației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#transnistria #Cuciurgan #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.