Criza energetică din Transnistria la limita exploziei! Cuciurgan va supraviețui doar până la sfârșitul lunii ianuarie

04 Ian. 2025, 12:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2025, 12:12 // Actual //  Ursu Victor

Potrivit informațiilor furnizate de Celula de criză a Guvernului, consumul de energie electrică pentru malul drept al Republicii Moldova a fost complet acoperit pe 3 ianuarie, iar pentru ziua de 4 ianuarie, autoritățile au rezervat capacitatea comercială necesară pentru a satisface cerințele de consum la hotarul cu România.

În data de 3 ianuarie, consumul de energie electrică a înregistrat o creștere de 8,3% față de ziua precedentă, dar a fost complet acoperit prin importurile de energie electrică, contractele comerciale și sursele interne de producție. Detaliile surselor de energie utilizate sunt următoarele:

  • Import din România – 58,60%
  • SA „Termoelectrica” – 28,32%
  • Energie regenerabilă – 7,73%
  • SA „CET-Nord” – 4,29%
  • Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 1,06%

De asemenea, nu au fost necesare activarea contractelor de avarie sau fluxuri neintenționate, iar în data de 3 ianuarie nu au fost înregistrate deconectări avariate ale rețelelor electrice sau unităților de generare. Autoritățile au recomandat consumatorilor să utilizeze rațional energia electrică, în special în intervalele orare de vârf, 09:00-11:00 și 18:00-23:00, pentru a asigura stabilitatea sistemului.

În ceea ce privește centrala de la Cuciugan, aceasta continuă să funcționeze pe bază de cărbune, consumând zilnic 1000 de tone pentru a produce aproximativ 140-150 MW de energie electrică. Rezervele de cărbune disponibile vor ajunge până la sfârșitul lunii ianuarie, o perioadă mai scurtă decât estimările anterioare de 50 de zile.

Pe malul stâng al râului Nistru, s-au înregistrat deconectări de energie electrică din cauza supraîncărcării rețelei, afectând aproximativ 3.000 de consumatori. Autoritățile locale și centrale sunt în contact constant pentru a monitoriza și gestiona situația din regiunile afectate.

Poliția, serviciile de urgență și cele medicale sunt pregătite să ofere sprijin locuitorilor, în timp ce primarii localităților vizate de deconectări sunt informați despre evoluția situației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!