Criza energetică din Transnistria la limita exploziei! Cuciurgan va supraviețui doar până la sfârșitul lunii ianuarie

Potrivit informațiilor furnizate de Celula de criză a Guvernului, consumul de energie electrică pentru malul drept al Republicii Moldova a fost complet acoperit pe 3 ianuarie, iar pentru ziua de 4 ianuarie, autoritățile au rezervat capacitatea comercială necesară pentru a satisface cerințele de consum la hotarul cu România.

În data de 3 ianuarie, consumul de energie electrică a înregistrat o creștere de 8,3% față de ziua precedentă, dar a fost complet acoperit prin importurile de energie electrică, contractele comerciale și sursele interne de producție. Detaliile surselor de energie utilizate sunt următoarele:

Import din România – 58,60%
SA „Termoelectrica” – 28,32%
Energie regenerabilă – 7,73%
SA „CET-Nord” – 4,29%
Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 1,06%

De asemenea, nu au fost necesare activarea contractelor de avarie sau fluxuri neintenționate, iar în data de 3 ianuarie nu au fost înregistrate deconectări avariate ale rețelelor electrice sau unităților de generare. Autoritățile au recomandat consumatorilor să utilizeze rațional energia electrică, în special în intervalele orare de vârf, 09:00-11:00 și 18:00-23:00, pentru a asigura stabilitatea sistemului.

În ceea ce privește centrala de la Cuciugan, aceasta continuă să funcționeze pe bază de cărbune, consumând zilnic 1000 de tone pentru a produce aproximativ 140-150 MW de energie electrică. Rezervele de cărbune disponibile vor ajunge până la sfârșitul lunii ianuarie, o perioadă mai scurtă decât estimările anterioare de 50 de zile.

Pe malul stâng al râului Nistru, s-au înregistrat deconectări de energie electrică din cauza supraîncărcării rețelei, afectând aproximativ 3.000 de consumatori. Autoritățile locale și centrale sunt în contact constant pentru a monitoriza și gestiona situația din regiunile afectate.

Poliția, serviciile de urgență și cele medicale sunt pregătite să ofere sprijin locuitorilor, în timp ce primarii localităților vizate de deconectări sunt informați despre evoluția situației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#transnistria #Cuciurgan #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.