Criza energetică din Transnistria la limita exploziei! Cuciurgan va supraviețui doar până la sfârșitul lunii ianuarie

Potrivit informațiilor furnizate de Celula de criză a Guvernului, consumul de energie electrică pentru malul drept al Republicii Moldova a fost complet acoperit pe 3 ianuarie, iar pentru ziua de 4 ianuarie, autoritățile au rezervat capacitatea comercială necesară pentru a satisface cerințele de consum la hotarul cu România.

În data de 3 ianuarie, consumul de energie electrică a înregistrat o creștere de 8,3% față de ziua precedentă, dar a fost complet acoperit prin importurile de energie electrică, contractele comerciale și sursele interne de producție. Detaliile surselor de energie utilizate sunt următoarele:

Import din România – 58,60%
SA „Termoelectrica” – 28,32%
Energie regenerabilă – 7,73%
SA „CET-Nord” – 4,29%
Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 1,06%

De asemenea, nu au fost necesare activarea contractelor de avarie sau fluxuri neintenționate, iar în data de 3 ianuarie nu au fost înregistrate deconectări avariate ale rețelelor electrice sau unităților de generare. Autoritățile au recomandat consumatorilor să utilizeze rațional energia electrică, în special în intervalele orare de vârf, 09:00-11:00 și 18:00-23:00, pentru a asigura stabilitatea sistemului.

În ceea ce privește centrala de la Cuciugan, aceasta continuă să funcționeze pe bază de cărbune, consumând zilnic 1000 de tone pentru a produce aproximativ 140-150 MW de energie electrică. Rezervele de cărbune disponibile vor ajunge până la sfârșitul lunii ianuarie, o perioadă mai scurtă decât estimările anterioare de 50 de zile.

Pe malul stâng al râului Nistru, s-au înregistrat deconectări de energie electrică din cauza supraîncărcării rețelei, afectând aproximativ 3.000 de consumatori. Autoritățile locale și centrale sunt în contact constant pentru a monitoriza și gestiona situația din regiunile afectate.

Poliția, serviciile de urgență și cele medicale sunt pregătite să ofere sprijin locuitorilor, în timp ce primarii localităților vizate de deconectări sunt informați despre evoluția situației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#transnistria #Cuciurgan #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții