Criza energetică provocată de Rusia afectează declinul monedei euro

În timp ce euro a revenit puțin după ce a scăzut sub paritatea cu dolarul american pentru prima dată în ultimii 20 de ani, o escaladare a crizei energetice europene ar putea duce moneda la scoruri mai mici.

„Cred că un procent mare (75%+) din mișcarea monedei euro se datorează crizei energetice cauzate de criza ucraineană”, a declarat James West, director general senior la Evercore ISI. Și pe măsură ce Europa se îndreaptă către o criză energetică de iarnă, „cu siguranță se înrăutățește înainte de a se îmbunătăți”, a adăugat el.

Președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat cu consecințe „catastrofale” dacă sancțiunile occidentale vor merge mai departe. Iar industria energetică a avertizat că Putin și-a arătat disponibilitatea de a „arma proviziile de energie”, în timp ce Rusia încearcă să riposteze în fața sancțiunilor Europei.

Moscova a oprit deja fluxurile de gaz către Germania ca parte a întreținerii anuale a conductei Nord Stream 1, după ce a redus livrările cu 60% înainte de aceasta. Europa se pregătește pentru posibilitatea ca gazul să nu se mai întoarcă.

În această situație, asta „ar duce la o situație aproape sigură de recesiune în Germania, precum și o altă creștere mare a prețurilor la energie”, a declarat George Saravelos, șeful de cercetare valutară la Deutsche Bank. Iar euro ar putea avea mai mult loc de scădere, potrivit Saravelos, care a avertizat într-o notă din 6 iulie că moneda s-ar putea retrage și mai mult pentru a scădea între 0,95 și 0,97.

Scăderea monedei

„Recenta deteriorare a aprovizionării cu gaze către Europa a jucat un rol semnificativ în slăbirea monedei euro”, a declarat Saravelos. El a remarcat că dolarul a contribuit, în mare măsură, la declinul monedei euro „pe spatele temerilor de recesiune globală”.

Stephen Ellis, analist la Morningstar, a spus că eficacitatea tot mai mare a sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei l-ar putea împiedica pe Putin să tragă sforile în energie. „În linii mari, scăderea monedei euro poate fi legată de o șansă mai mare de recesiune, care este influențată de prețuri și de producția de petrol”, a spus Ellis, potrivit Business Insider.

Olivier Konzeoue, directorul echipei valutare la asset manager UBP, vede că euro scade la 0,97 sau 0,95 pe măsură ce criza energetică lovește economia Europei, spunând: „Practic, știm că totul este despre Rusia”

#moneda #euro #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi