Criza energetică se adâncește! Slusari explică de ce scumpirea curentului este inevitabilă fără acțiuni urgente

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a comentat recent despre achiziționarea energiei electrice în primele 20 de zile ale lunii ianuarie, subliniind că, deși situația nu este critică, este încă îngrijorătoare. Potrivit acestuia, deși perioada a coincis cu sărbătorile și zilele de odihnă, când energia electrică bursieră era mai ieftină, prețurile au fost mai ridicate decât era de așteptat. „Nu este cazul de panică, dar nu avem motive pentru emoții pozitive”, a adăugat Slusari.

El a menționat că 25-30% din energia electrică a fost procurată de la bursa română OPCOM, acolo unde volatilitatea prețurilor este imensă. „Am cumpărat energie de la 130 până la 294 euro per MWh. Prețul energiei produse de Termoelectrica și CET Nord este, de asemenea, ridicat. Totuși, avem noroc de contractul bilateral cu Nuclear Electrică din România și energia verde, ale cărei volume au crescut semnificativ în ultimii doi ani”, a explicat Slusari.

Slusari a avertizat că situația actuală nu este doar o problemă temporară și că guvernul nu s-a pregătit suficient pentru criza energetică, în ciuda previziunilor că anul 2024 ar fi unul electoral crucial. „Până acum, nu a fost stabilit nici măcar mecanismul de compensații pentru agenții economici”, a spus el, subliniind faptul că nu trebuie să ne așteptăm ca primăvara și vara să aducă o soluție la criza energetică.

Unul dintre punctele cheie ale declarației lui Slusari a fost necesitatea unui efort comun pentru a evita o creștere continuă a tarifelor la energie electrică. „Pentru a rezista și a evita creșterea tarifului, este necesar un efort solidar al clasei politice și al societății”, a afirmat Slusari. El a propus ca autoritățile să solicite Comisiei Europene scutirea de la plata taxei de poluare pentru energia electrică importată în Moldova în anul 2025, având în vedere apropierea față de conflictul militar din Ucraina și războiul energetic cu Federația Rusă.

„Este esențial ca autoritățile noastre să depună toate eforturile necesare pentru a obține această derogare. Dacă toți vrem binele țării noastre, nu ar trebui să existe ezitări din cauza diferențelor politice”, a încheiat Slusari, subliniind că unitatea națională este esențială pentru evitarea unui șoc economic în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scuumpiri #curent #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.