Criza locuinţelor: Guvernul Irlandei va construi anual peste 33.000 de locuinţe noi până în 2030

Guvernul Irlandei a prezentat un plan conform căruia vrea să cheltuie 4 miliarde de euro pe an pentru a construi 33.000 de locuinţe noi anual până la finalul deceniului, într-un efort gândit pentru a depăşi criza dură a locuinţelor prin care trece ţara, potrivit FT.

Planul „Housing for All” a fost anunţat la o conferinţă de presă de săptămâna aceasta, iar guvernul susţine că vrea să îl utilizeze şi pentru a reduce la zero numărul oamenilor care nu au o locuinţă şi dorm pe străzi, scrie Ziarul Financiar.

Premierul Michael Martin a declarat că această criză a locuinţelor este „cea mai importantă problemă socială prin care trece ţara în aceste momente”.

„Nu sunt construite destule locuinţe şi o generaţie întreagă de oameni este demoralizată şi se află în pragul disperării din această cauză”, a declarat premierul.

Criza din Irlanda îşi are rădăcinile în costurile extrem de ridicate pentru construire, care au dus în sus preţurile de vânzare şi de închiriere. La această situaţie a contribuit şi o ofertă limitată, concomitent cu o populaţie în creştere.

Mulţi oameni au ajuns să fie excluşi din piaţă din cauza preţurilor. Pragul de break-even pentru constructori la un apartament de două camere se situează la 450.000 de euro, conform unui rapot publicat recent de Ronan Lyons, economist în cadrul Trinity College Dublin şi expert în piaţa rezidenţială.

Piaţa chiriilor a suferit în urma unui efect de domino, iar cererea în creştere corelată cu o ofertă limitată a dus preţurile chiriilor la niveluri imposibil de suportat de multe ori pentru populaţie.

Criza locuinţelor este una dintre cele mai importante probleme de pe agenda populaţiei, iar analiştii se aşteaptă ca modul în care va fi gestionată aceasta să dea o direcţie marilor partide în drumul spre următorul ciclu electoral.

#irlanda #criza locuintelor #sectorul imobiliar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.