Criza locuinţelor: Guvernul Irlandei va construi anual peste 33.000 de locuinţe noi până în 2030

Guvernul Irlandei a prezentat un plan conform căruia vrea să cheltuie 4 miliarde de euro pe an pentru a construi 33.000 de locuinţe noi anual până la finalul deceniului, într-un efort gândit pentru a depăşi criza dură a locuinţelor prin care trece ţara, potrivit FT.

Planul „Housing for All” a fost anunţat la o conferinţă de presă de săptămâna aceasta, iar guvernul susţine că vrea să îl utilizeze şi pentru a reduce la zero numărul oamenilor care nu au o locuinţă şi dorm pe străzi, scrie Ziarul Financiar.

Premierul Michael Martin a declarat că această criză a locuinţelor este „cea mai importantă problemă socială prin care trece ţara în aceste momente”.

„Nu sunt construite destule locuinţe şi o generaţie întreagă de oameni este demoralizată şi se află în pragul disperării din această cauză”, a declarat premierul.

Criza din Irlanda îşi are rădăcinile în costurile extrem de ridicate pentru construire, care au dus în sus preţurile de vânzare şi de închiriere. La această situaţie a contribuit şi o ofertă limitată, concomitent cu o populaţie în creştere.

Mulţi oameni au ajuns să fie excluşi din piaţă din cauza preţurilor. Pragul de break-even pentru constructori la un apartament de două camere se situează la 450.000 de euro, conform unui rapot publicat recent de Ronan Lyons, economist în cadrul Trinity College Dublin şi expert în piaţa rezidenţială.

Piaţa chiriilor a suferit în urma unui efect de domino, iar cererea în creştere corelată cu o ofertă limitată a dus preţurile chiriilor la niveluri imposibil de suportat de multe ori pentru populaţie.

Criza locuinţelor este una dintre cele mai importante probleme de pe agenda populaţiei, iar analiştii se aşteaptă ca modul în care va fi gestionată aceasta să dea o direcţie marilor partide în drumul spre următorul ciclu electoral.

#irlanda #criza locuintelor #sectorul imobiliar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții