Criza lovește în relațiile Chinei cu Rusia: Izbitura primită de Moscova, pentru prima dată din februarie 2021

Războiul sângeros provocat de Vladimir Putin în Ucraina a dus la pierderea a zeci de mii de vieți omenești de ambele părți, dar a bulversat și piețele internaționale financiare, energetice și alimentare. Criza a lovit și relațiile comerciale dintre China și Rusia, iar importurile Beijingului de la Moscova au scăzut în luna iulie 2023 cu 8%, pentru prima dată din februarie 2021.

Importurile Chinei din Rusia au scăzut în iulie, prima scădere lunară din ultimii 2 ani și jumătate, când importurile de petrol și alte bunuri au început să crească constant după izbucnirea conflictului din Ucraina, au arătat marți datele vamale chineze, potrivit Investing.

Importurile Chinei din Rusia s-au redus luna trecută cu 8%, până la 9,2 miliarde de dolari, față de anul precedent, în contrast cu creșterea de 15,7% din iunie, conform calculelor bazate pe datele Administrației Generale a Vămilor. China a cumpărat la preț redus petrol rusesc, cărbune și anumite metale de la Moscova.

Importurile totale ale Chinei s-au contractat cu 12,4% luna trecută din cauza scăderii cererii interne, contrar așteptările analiștilor, care prognozau o scădere de doar 5,0%.
În schimb, exporturile Chinei către Rusia au crescut cu 52% în iulie, până la 10,28 miliarde de dolari, mult mai lent decât creșterea de 90,9% înregistrată în iunie 2023.

Valoarea comerțului bilateral dintre China și Rusia a scăzut la 19,49 miliarde de dolari în iulie de la 20,83 miliarde de dolari din iunie, care a fost cea mai mare de la începutul războiului din Ucraina.

Agenția vamală chineză nu a publicat date care să ofere o defalcare a importurilor atât pe țară, cât și pe produs.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, ministrul de Externe al Chinei Wang Yi i-a spus luni omologul său rus Serghei Lavrov, într-o conversație telefonică, că China va menține o poziție independentă și imparțială față de Ucraina, în timp ce se străduiește să găsească o soluție politică la această problemă.

Asta, după ce China a participat la summitul privind procesul de pace din Ucraina de la Jeddah, din Arabia Saudită, alături de India, Brazilia, Africa de Sud, dar și SUA, Marea Britanie și UE, dar fără Rusia.

Deși exporturile Chinei către Rusia s-au menținut relativ bine în comparație cu cererea scăzută din alte părți, acestea au reprezentat o mică parte din exporturile totale, la doar 3% în perioada ianuarie-iulie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#relatii #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.