Criza lovește în relațiile Chinei cu Rusia: Izbitura primită de Moscova, pentru prima dată din februarie 2021

Războiul sângeros provocat de Vladimir Putin în Ucraina a dus la pierderea a zeci de mii de vieți omenești de ambele părți, dar a bulversat și piețele internaționale financiare, energetice și alimentare. Criza a lovit și relațiile comerciale dintre China și Rusia, iar importurile Beijingului de la Moscova au scăzut în luna iulie 2023 cu 8%, pentru prima dată din februarie 2021.

Importurile Chinei din Rusia au scăzut în iulie, prima scădere lunară din ultimii 2 ani și jumătate, când importurile de petrol și alte bunuri au început să crească constant după izbucnirea conflictului din Ucraina, au arătat marți datele vamale chineze, potrivit Investing.

Importurile Chinei din Rusia s-au redus luna trecută cu 8%, până la 9,2 miliarde de dolari, față de anul precedent, în contrast cu creșterea de 15,7% din iunie, conform calculelor bazate pe datele Administrației Generale a Vămilor. China a cumpărat la preț redus petrol rusesc, cărbune și anumite metale de la Moscova.

Importurile totale ale Chinei s-au contractat cu 12,4% luna trecută din cauza scăderii cererii interne, contrar așteptările analiștilor, care prognozau o scădere de doar 5,0%.
În schimb, exporturile Chinei către Rusia au crescut cu 52% în iulie, până la 10,28 miliarde de dolari, mult mai lent decât creșterea de 90,9% înregistrată în iunie 2023.

Valoarea comerțului bilateral dintre China și Rusia a scăzut la 19,49 miliarde de dolari în iulie de la 20,83 miliarde de dolari din iunie, care a fost cea mai mare de la începutul războiului din Ucraina.

Agenția vamală chineză nu a publicat date care să ofere o defalcare a importurilor atât pe țară, cât și pe produs.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, ministrul de Externe al Chinei Wang Yi i-a spus luni omologul său rus Serghei Lavrov, într-o conversație telefonică, că China va menține o poziție independentă și imparțială față de Ucraina, în timp ce se străduiește să găsească o soluție politică la această problemă.

Asta, după ce China a participat la summitul privind procesul de pace din Ucraina de la Jeddah, din Arabia Saudită, alături de India, Brazilia, Africa de Sud, dar și SUA, Marea Britanie și UE, dar fără Rusia.

Deși exporturile Chinei către Rusia s-au menținut relativ bine în comparație cu cererea scăzută din alte părți, acestea au reprezentat o mică parte din exporturile totale, la doar 3% în perioada ianuarie-iulie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#relatii #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.